Constituția României, minicoli de 5 timbre și 1 vinietă cu manșetă ilustrată 2023 LP 2413b

Constituția României, minicoli de 5 timbre și 1 vinietă cu manșetă ilustrată 2023 LP 2413b

Romfilatelia a introdus în circulație marți, 11 aprilie a.c. emisiunea de mărci poștale Constituția României. Colaborarea loială a puterilor în stat, alcătuită din 3 timbre, 3 minicoli de 5 timbre + 1 vinietă și manșetă ilustrată și un plic prima zi.

Pe marca poștală cu valoarea nominală de 2,90 Lei este ilustrată Sala de Plen a Senatului României.

Marca poștală cu valoarea nominală de 2,90 Lei redă arhitectura edificiului Palatului Justiției, iar pe marca poștală cu valoarea nominală de 11 Lei este ilustrată arhitectura fațadei principale a Palatului Victoria, sediul Guvernului României.

Parlamentul României

Într-un stat de drept, Parlamentul exprimă  esența democrației și are rolul de a exprima în mod legitim voința politică și interesele generale ale națiunii în cele mai importate domenii ale vieții sociale. Prin Parlament, națiunea își exprimă consimțământul de a fi guvernată de organisme reprezentative. Pentru națiune, Parlamentul este cea mai importantă instituție politică, fiind depozitarul voinței suverane a acesteia. Parlamentul este alcătuit din Camera Deputaților și Senat și se formează prin alegeri libere, pe baza votului universal, egal, direct și secret, pentru un mandat care durează 4 ani.

Constituția prevede în art.61 alin.(1) că „Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării”. Calitatea de unică autoritate legiuitoare a țării conferă Parlamentului atributul exclusiv de a conferi voinței generale a poporului o formă și conținut normativ. Numai Parlamentul are dreptul să adopte legi, acestea putând fi constituționale, organice și ordinare. Legile adoptate de Parlament fiind expresia voinței populare, respectarea lor este obligatorie pentru toți cetățenii țării.

În exercitarea rolului său constituțional, Parlamentul beneficiază, potrivit Constituției, de autonomie organizatorică, funcțională și financiară, fiecare Cameră legislativă stabilindu-și modul de organizare și funcționare prin regulament propriu.

Instanțele judecătorești

În România justiția se realizează prin Înalta Curte de Casație și Justiție și prin celelalte instanțe judecătorești stabilite prin lege. Înfăptuirea justiției se realizează printr-un ansamblu complex de norme juridice care reglementează organizarea judiciară, stabilesc competența instanțelor de judecată și fixează cadrul de realizare a activității de judecată. Constituția prevede în art. 124 că justiția se înfăptuiește în numele legii și că aceasta este unică, imparțială și egală pentru toți. Un principiu fundamental al înfăptuirii justiției, prevăzut expres în Constituție, este independența judecătorilor, în activitatea de judecată, aceștia supunându-se numai legilor.

Pentru asigurarea desfășurării unui proces echitabil și exercitarea dreptului la apărare, la activitatea de judecată participă, în afara judecătorilor, procurorul și avocatul.

Instanțele de judecată sunt organizate într-un sistem ierarhic, în fruntea căruia se situează Înalta Curte de Casație și Justiție, ca instanță de vârf a puterii judecătorești. În afara acesteia și pe o scară ierarhică inferioară, funcționează curțile de apel, tribunalele și judecătoriile. Potrivit art.126 alin.(5) din Legea fundamentală, Parlamentul poate înființa prin lege organică instanțe specializate în anumite domenii de activitate. Este interzisă, însă, înființarea de instanțe extraordinare.

Rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție este de a asigura interpretarea și aplicarea unitară a legilor de către toate celelalte instanțe judecătorești.

Guvernul României

Rațiunea de a fi a oricărui Guvern și misiunea sa originară este punerea în executare imediată și eficientă a legilor votate de Parlament și promulgate de șeful statului. În sistemul constituțional românesc, Guvernul se formează ca efect al voinței politice a Parlamentului și în temeiul programului de guvernare, care conține direcțiile generale și sursele dezvoltării economice și sociale ale statului. Guvernul este alcătuit din prim-ministru, miniștri, precum și din alți membri stabiliți prin lege organică.

Constituția prevede în art.102 alin.(1) că „Guvernul, potrivit programului său de guvernare acceptat de Parlament, asigură realizarea politicii interne și externe a țării și exercită conducerea generală a administrației publice”. Acceptarea de către Parlament a programului de guvernare conferă dreptul forului legislativ de a exercita un control politic asupra Guvernului pentru întreaga sa activitate și a fiecărui membru al acestuia, care răspunde politic solidar cu ceilalți membrii, pentru activitatea de ansamblu a Guvernului și pentru actele acestuia. În îndeplinirea misiunii și a atribuțiilor sale constituționale, Guvernul se bucură de o deplină autonomie, dar sub control parlamentar.