Ion D. Berindei, 150 de ani de la naștere, minicoli de 5 timbre și 1 vinietă 2021 LP 2329c

Ion D. Berindei, 150 de ani de la naștere, minicoli de 5 timbre și 1 vinietă 2021 LP 2329c

Fiu al arhitectului Dimitrie Berindey (1831-1884), Ion D. Berindei (Berindey), 1871-1928, a absolvit Școala de Arte Frumoase din Paris în anul 1897. Întors în România, a proiectat, în cei 30 de ani de carieră, un număr impresionant de clădiri monumentale, de uz public sau reședințe particulare. În București, exemple sunt: Palatul Cantacuzino, Casa Assan, Palatul Sindicatului Ziariștilor (unde se află Teatrul Foarte Mic), Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu”, casa Toma Stelian, Azilul Regina Elisabeta (azi Institutul de Geriatrie și Gerontologie „Ana Aslan”). Tot el a construit Palatul Cantacuzino de la Florești (jud. Prahova) și somptuosul Palat al Culturii din Iași.

Dintre cele peste 60 de lucrări realizate de Ion D. Berindei, 29 sunt monumente istorice, ceea ce demonstrează că arhitectura pe care a creat-o se bucură și astăzi de apreciere, situându-se pe un loc de seamă în istoria arhitecturii moderne din România. Creația sa îmbină elemente de eclectism de factură Beaux-Arts, romantism, neorococo, cu tendințe neoromânești și cu elemente moderne de concepție 1900, atât în compoziția de ansamblu, cât și în rezolvarea decorației, bogat reprezentată.

Moartea sa bruscă, în 1928, la numai 57 de ani, a suscitat un imens regret pentru tot ceea ce ar mai fi putut înfăptui dacă soarta i-ar fi dăruit mai mulți ani de viață, dar și o imensă admirație pentru ceea ce izbutise să înfăptuiască.

Ziaristul și memorialistul Constantin Bacalbașa scria: „Ion Berindeiu, «clăditorul» pe care moartea ni l-a răpit alaltăieri cu o lovitură de trăsnet, a fost unul dintre superioarele suflete artistice, arhitectul care în clădirile sale suprapunea nu numai cărămizi și tencuială, dar și geniul constructor de mare estetică. […] Berindeiu a fost arhitectul care lasă în urma lui nu numai ziduri înălțate, dar podoabe arhitecturale, demne de orice mare oraș civilizat”.

Pe timbrul cu valoarea nominală de 2 lei este reprezentată Casa Assan, azi Casa Oamenilor de Știință (Piața Lahovari nr. 9). Clădirea a fost construită, în anul 1904, de Ion D. Berindei pentru George G. Assan (fiu al industriașului George Assan, fratele lui Bazil G. Assan, industriaș, președinte al Camerei de Comerț, deputat din partea Partidului Național Liberal). Clădirea a intrat în patrimoniul Academiei Române și din 1945 a devenit Casa Oamenilor de Știință.

Pe timbrul cu valoarea nominală de 7 lei este reprezentată Casa Titulescu din București, astăzi sediul Fundației Europene Titulescu (Șos. Kiseleff nr. 47). Casa a fost construită pentru marele diplomat român Nicolae Titulescu, care a locuit aici în perioada 1912–1937.

Arhitectura este de factură eclectică, cu elemente neoclasice (frontonul triunghiular) și Art Nouveau. Un element semnificativ este loggia monumentală, orientată spre stradă. Accesibilă atât din interior, prin vestibul, cât și din exterior, prin grădina din fața casei, loggia, cu colonada sa dublă, amintește de Palatul Cantacuzino de la Florești și de palatul francez Micul Trianon.

Pe timbrul cu valoarea nominală de 9 lei este ilustrat Palatul Cantacuzino din București, astăzi sediu al Muzeul Național „George Enescu” (Calea Victoriei nr. 141).

Pe timbrul cu valoarea nominală de 10,50 lei este reprezentat Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu” (Bulevardul Lascăr Catargiu nr. 21), singurul observator astronomic din capitală deschis publicului, aflat azi în administrarea Muzeului Municipiului București. Ideea unui Observator Astronomic a prins contur în 1908, când a fost ales în funcția de președinte al Societății Astronomice Române amiralul Vasile Urseanu (care se distinsese în Războiul de Independență și contribuise la modernizarea marinei românești), pasionat de astronomie, care și-a ridicat o casă înzestrată cu o cupolă destinată efectuării de observații astronomice. După moartea amiralului, văduva sa a donat clădirea municipalității orașului București.