160 de ani de la inaugurarea Grădinii Botanice din București, minicoală de 5 timbre și 1 vinietă 2020 LP 2276b

160 de ani de la inaugurarea Grădinii Botanice din București, minicoală de 5 timbre și 1 vinietă 2020 LP 2276b

Înfiinţată ca instituţie în anul 1860 de către doctorul Carol Davila pe un teren de 7 ha, prin Decretul semnat de domnitorul Alexandru Ioan Cuza, Grădina Botanică din București a fost amenajată, începând cu 1884, sub conducerea profesorului doctor Dimitrie Brândză.

Până în anul 1884, profesorul doctor Dimitrie Grecescu și botanistul Ulrich Hoffman au contribuit nemijlocit la amenajarea spaţiilor și la dezvoltarea colecţiilor, regăsite în primul catalog de plante publicat în România ce includea în paginile sale 3700 de specii de plante cultivate în aer liber și în sere.

Medicul, naturalistul și botanistul român Dimitrie Brândză, împreună cu arhitectul peisagist Louis Fuchs, a realizat o amenajare complexă care includea serele, clădirea Institutului Botanic, toate amplasate într-un spaţiu în care se realizau primele plantări de arbori și arbuști. Proiectul de amenajare și organizare a Grădinii Botanice din București a fost finalizat în anul 1891.

După mai multe distrugeri provocate de inundaţii (1892), de trupele germane cantonate în perimetrul ei în timpul Primului Război Mondial și de bombardamentele anglo-americane din aprilie 1944, Grădina Botanică din București a fost înscrisă într-un amplu proiect de reamenajare și modernizare.

Începând cu anul 1954, Grădina Botanică trece sub conducerea Universităţii din București, sub a cărei supraveghere încep să se construiască noi sere, noul sediu al Institutului Botanic (1960), un Herbar General, un complex de sere de expoziţie (1976), precum și Muzeul Botanic, reamenajat în 1978 într-o construcție ridicată în anul 1895.

În anul 1994 Grădina Botanică din București primește numele profesorului dr. Dimitrie Brândză.

Astăzi, Grădina Botanică din București reprezintă un important centru de conservare a diversităţii plantelor, de cercetare știinţifică și învăţământ, precum și un veritabil centru de educaţie ecologică.

Emisiunea, alcătuită din patru mărci poștale și un plic prima zi, prezintă, într-o frumoasă paletă cromatică, plante reprezentative regăsite în patrimoniul acestei instituții emblematice pentru metropola bucureșteană.

Pe marca poștală cu valoarea nominală de 2,20 Lei este ilustrată Magnolia – Magnolia liliiflora Desr.

Pe marca poștală cu valoarea nominală de 2,70 Lei  este redată o specie de cactus denumită Mammillaria magnimamma Haw.

Laleaua sălbatică – Tulipa sylvestris subsp. australis (Link) Pamp. este ilustrată pe marca poștală cu valoarea nominală de 3,30 Lei.

Marca poștală cu valoarea nominală de 20,50 Lei prezintă grafic trandafirul denumit Rosa Hocus Pocus.