140 de ani de la înființarea B.N.R., bloc de 6 timbre 2020 LP 2304b

140 de ani de la înființarea B.N.R., bloc de 6 timbre 2020 LP 2304b

Timbrul cu valoarea nominală de 1,40 lei reproduce arhitectura clădirii Sucursalei BNR din orașul Constanța.

Începându-și activitatea în ultimul deceniu al secolului al XIX-lea, agenția și apoi sucursala Băncii Naționale a României de la Constanța a avut de-a lungul timpului mai multe sedii, primul dintre acestea fiind situat în strada Remus Oprean la nr. 30. Sporirea atribuțiilor și creșterea numărului funcționarilor sucursalei au determinat conducerea Băncii Naționale să caute imobile mai potrivite pentru amploarea operațiunilor derulate de sucursala sa de la țărmul Mării Negre.

Sucursala Constanța a Băncii Naționale a României s-a mutat la jumătatea deceniului al patrulea al secolului al XX-lea într-o clădire care a intrat în proprietatea Băncii Naționale a României, în urma Convenției încheiate în 1933 cu Banca Marmorosch Blank, aflată în proces de lichidare.

Clădirea (fostul Hotel „Mercur”) a fost construită în perioada 1913-1916, în stil eclectic, după planurile semnate de arhitectul Nicolae Michăescu (1863-1934), absolvent al Școlii de Poduri și Șosele  din București și al École des Beaux-Arts din Paris.

În perioada 1997-2002, clădirea a fost supusă unor ample lucrări de consolidare a structurii de rezistență, proiectate și executate astfel încât să afecteze numai interiorul clădirii, fațadele păstrând imaginea inițială a monumentului.

Reabilitarea clădirii Sucursalei regionale Constanța, fostul Hotel „Mercur”, inclus încă din anul 2004 pe lista monumentelor istorice, demonstrează preocuparea permanentă a Băncii Naționale a României pentru conservarea patrimoniului său imobiliar, parte a patrimoniului cultural național. 

Clădirea Sucursalei BNR din Cluj este redată pe timbrul cu valoarea de 1,90 lei.

Prima clădire în care și-a desfășurat activitatea, la Cluj, Agenția și, din 1927, Sucursala Băncii Naționale se află pe strada Memorandului la nr. 28 și a intrat în patrimoniul BNR prin convenția din ianuarie 1922.

Sporirea volumului operațiunilor și creșterea numărului de funcționari, precum și necesitatea asigurării unui plus de siguranță pentru mânuirea valorilor, au fost motivele pentru care în anul 1962, Sucursala regională Cluj s-a mutat într-un alt imobil situat în piața Libertății (astăzi piața Unirii). Transferul s-a realizat prin schimbul de imobile între Sfatul Popular al Regiunii Cluj și Banca de Stat. Clădirea din piața Unirii a fost trecută în folosința BNR, pentru ca în anul 2003 să devină proprietatea băncii centrale.

Imobilul, în care de aproape șase decenii își desfășoară activitatea Sucursala regională Cluj, a fost construit în 1913-1914, în stilul Secession vienez, după planurile arhitectului Dvorak Ede, pentru a fi sediul Casei de Păstrare și Băncii de credit din Cluj SA.

Începând din 2004, clădirea din piața Unirii nr. 7 a fost consolidată și restaurată, lucrările coordonate de arhitectul Adrian Spirescu urmărind adaptarea spațiilor de lucru la cerințele activității derulate de o bancă centrală. Au fost modernizate și reamenajate toate birourile și tezaurul. În același timp, în fostul hol al ghișeelor, vitraliile și mozaicurile au fost recondiționate de artistul plastic Makkai Andras, iar spațiul a primit o nouă destinație, fiind transformat în Sala de conferințe „Ion Lapedatu”.

Lucrările de restaurare a clădirii Sucursalei regionale Cluj s-au încheiat în anul 2008, reușind să redea acestei clădiri aflate pe lista monumentelor istorice strălucirea și farmecul începutului de secol XX. 

Pe timbrul cu valoarea nominală de 3,30 lei este reprezentată clădirea Sucursalei BNR din Craiova.

În martie 1881, când și-a început activitatea, Sucursala de la Craiova își desfășura operațiunile într-un imobil închiriat, situat în strada Sfinții Arhangheli.

Terenul destinat construirii localului sucursalei Băncii Naționale de la Craiova a fost cumpărat în vara anului 1885, iar lucrările de construcție au început în 1887 și au fost finalizate în  anul 1888.

Din punct de vedere arhitectural, clădirea se caracterizează prin elementele de decorație exterioară specifice stilului neoclasic al epocii lui Carol I. Interiorul este organizat în jurul unui hol central, situat în axul intrării principale, acest mod de organizare a spațiului fiind o caracteristică a clădirilor bancare de la sfârșitul secolului al XIX-lea.

Clădirea în care își desfășoară activitatea Sucursala regională Dolj, componentă a patrimoniului arhitectural al orașului Craiova, și-a recăpătat strălucirea de odinioară în urma lucrărilor de consolidare și restaurare desfășurate între anii 2015-2018.

Clădirea Sucursalei BNR din Iași este ilustrată pe timbrul cu valoarea nominală de 5 lei.

La Iași, Sucursala Băncii Naționale a României a început să funcționeze în martie 1881. Operațiunile se desfășurau într-un imobil situat în strada Carol, închiriat de la Dimitrie Cozadiu.

Imobilul construit pentru sucursala din Iași după planurile arhitectului-inginer Nicolae Cerkez a fost distrus de bombardamentele de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial.

Pentru a reda clădirii sale de la Iași un spațiu potrivit pentru derularea operațiunilor, conducerea Băncii Naționale a încredințat în primăvara anului 1946 proiectarea noului local al sucursalei arhitecților Radu Dudescu, Nicolae Crețoiu și Spiridon Spirescu, angajați în Serviciul arhitecturii din BNR.

Imobilul Sucursalei ieșene a Băncii Naționale a României, dat în funcțiune în anul 1949, are o arhitectură sobră, în stil neoclasic, fără ca aceasta să afecteze încadrarea sa în cerințele de armonizare impuse de monumentele istorice aflate în vecinătate. Fațada este decorată cu nouă efigii sculptate în piatră, care ilustrează simbolic destinația clădirii. Efigiile reprezintă vechi monede moldovenești, emise în secolele XV-XVI.

Lucrările de consolidare și restaurare a clădirii, realizate în perioada 1994-2002, au  urmărit îndeaproape conservarea elementelor arhitecturale originale, cu scopul de a situa imobilul Sucursalei Regionale Iași a BNR între clădirile emblemă din patrimoniul arhitectural al orașului.

Pe timbrul cu valoarea nominală de 8,50 lei este reprodusă clădirea Sucursalei BNR din Timișoara.

Edificiul în care se derulează încă de la înființare operațiunile Băncii Naționale a României de la Timișoara a fost construit în anii 1903-1904, pe un teren cumpărat de Banca Austro-Ungariei de la Primăria Timișoara pentru 100 de coroane, și a intrat în patrimoniul BNR prin convenția din ianuarie 1922.

Clădirea este situată în zona centrală a Timișoarei, pe Bulevardul I.C. Brătianu, și se caracterizează prin stilul eclectic, cu elemente arhitecturale neoclasice. Proiectul și planurile edificiului au fost realizate de arhitectul Josef Hubert, iar execuția lucrării a revenit antreprenorului Alois Schlosser. Fațada se remarcă prin decoruri specifice barocului vienez târziu combinat cu stilul Secession. Capetele de lei care împodobesc clădirea simbolizează puterea și bogăția instituției. Interiorul este în egală măsură spectaculos și funcțional.

Preocupările Băncii Naționale a României pentru conservarea patrimoniului său arhitectural se regăsesc și în lucrările de restaurare și consolidare realizate între anii 2004-2005 la clădirea sucursalei timișorene, care au contribuit la redarea strălucirii unuia dintre cele mai frumoase și reprezentative edificii care formează bogatul patrimoniu cultural al orașului Timișoara.

Clădirea Sucursalei BNR din București este redată pe ultimul timbru al seriei cu valoarea nominală de 10,50 lei.

Proiectul clădirii, construită între anii 1923 și 1928, a fost realizat de arhitecții George M. Cantacuzino și August Schmiedigen, îmbinând grația și eleganța arhitecturii specifice Renașterii italiene cu cele mai moderne dotări necesare activității bancare. Edificiul are deschidere pe două străzi – Lipscani nr. 16 și Stavropoleos nr. 7 – și cuprinde două subsoluri, parter, cinci etaje și mansardă.

În epoca construcției, Palatul Chrissoveloni era considerat una dintre cele mai moderne clădiri cu destinație bancară din Europa, remarcându-se prin dotări precum: generator de curent, centrală termică, ventilație artificială, telegraf propriu, rețea de telefonie internă, puț de mare adâncime pentru alimentarea cu apă etc.

Palatul, cumpărat în 1933 de Banca Națională a României, a fost transformat în spațiu de lucru pentru câteva dintre serviciile din cadrul instituției. După 1990, edificiul ridicat de Jean N. Chrissoveloni a devenit sediul Sucursalei Municipiului București, astăzi Sucursala Regională București a BNR.

Între anii 1993-1998, Palatul Chrissoveloni a cunoscut un amplu proces de restaurare și consolidare sub coordonarea arhitecților Gabriel Tureanu, Constantin Rulea, Aurel Ioncică și Eliodor Popa. Premierea proiectului, prin care palatul și-a recăpătat strălucirea și soliditatea, de către Uniunea Arhitecților din România reprezintă o recunoaștere a valorii acestuia.

Colița nedantelată a emisiunii, având ilustrat timbrul cu valoarea nominală de 29 lei, reproduce imaginea Palatului Nou al BNR, într-o asociere grafică în care se evidențiază arhitectura Palatului Vechi și grupul statuar al fondatorului BNR, Eugeniu Carada.

Blocul filatelic reunește cele șase timbre ale emisiunii (cu imaginile arhitecturii sucursalelor teritoriale) într-un ansamblu grafic în care este prezentat un element arhitectonic decorativ din Sala de Marmură a Palatului vechi, alături de sigla BNR și de texte definitorii ale evenimentului aniversar.