Europa 2019, Păsări naționale, bloc de 4 Timbre, model II, LP 2235B

Europa 2019, Păsări naționale, modelul II

Blocul de 4 timbre Păsări Naționale ilustrează Acvila de munte și Ciocârlia de câmp.

Ciocârlia de câmp (Alauda arvensis) Este o pasăre cântătoare larg răspândită în România, fiind prezentă din luna aprilie până la debutul toamnei. Preferă habitatele de stepă sau câmpie cu vegetație ierboasă abundentă, fiind adesea întâlnită și în zonele cu terenuri agricole.

Acvila de munte (Aquila chrysaetos). Considerată alături de zăgan (Gypaetos barbatus), mândria de odinioară a Carpaților, cu o anvergură a aripilor cuprinsă între 190-225 cm, acvila de munte aparține uneia dintre cele mai cunoscute specii de pasări răpitoare de pe continent. Este amintită într-o mulțime de legende și povestiri populare românești, cu grijă culese de Simion Florea Marian în Ornitologia Poporană Română, publicată la Cernăuți, în anul 1883, unde apare și sub alte denumiri populare precum: pajură, zgripțoroaică, pajură împărătească, vulturoaică, etc.

Prezența imaginii acestei păsări s-a împletit cu istoria și tradiția multor popoare, fiind încă din cele mai vechi timpuri deopotrivă stindard, drapel și simbol al unor imperii și civilizații, adesea considerată ca simbol al norocului.

Simbolul „vulturelui de munte” a fost legat de tradiția istorică a României, pornind de la vulturul primilor voievozi ai familiei Basarab, la stema Principatelor Unite din vremea lui Alexandru Ioan Cuza, la cea de după obținerea independenței în timpul lui Carol I, ajungând să fie transformată în simbolul României Mari. În prezent, stema statului român are o acvilă în prim plan, având pe cap coroana de oțel a regilor României, dar este ilustrată și în primul cartier al stemei, cel în care se înfățișează stema Munteniei.