Aurul Pădurilor - Specii forestiere, Emisiune comună Estonia - România, Minicoală de 10 timbre 2017 LP 2171d

Patrimoniul Cultural Evreiesc - Templul Mare evreiesc din Rădăuți - 130 de ani 2013 LP 1967

La începutul secolului al XIX-lea, în zona Rădăuţi, este atestată prezenţa unei comunităţi evreieşti care, în anul 1830, a inaugurat activitatea de cult în prima sinagogă.

În 1880, cu ocazia vizitei Împăratului Franz Joseph I, în oraşul Rădăuţi, o delegaţie evreiască i-a solicitat acestuia sprijinul pentru achiziţionarea unei parcele de pământ destinată construcţiei unei mari sinagogi. Trebuie menţionat faptul că în acel an, în Rădăuţi, erau consemnaţi aproximativ 3.500 de membri ai comunităţii evreieşti, adică 31% din totalul populaţiei.

La 18 august 1883, de ziua de naştere a Împăratului Franz Joseph I, a fost inaugurat Templul Mare din centrul oraşului, prima slujbă fiind celebrată de către cel care a fost, între anii 1883 şi 1909, noul şef-rabin al oraşului, Yitzhak Kunstadt.

Templul este o clădire masivă, construită în stil maur, având două turnuri înalte care se termină cu câte o cupolă, conferind edificiului aspectul unei catedrale ortodoxe. Cele trei arcade de la intrare se sprijină pe patru coloane masive.

În interior se descoperã vederii decoraţiuni care îmbinã stilurile maur, renascentist şi baroc. Ferestrele sunt circulare şi se terminã în arcade.

De-a lungul timpului, oraşul Rãdãuţi a avut nenumãraţi rabini care conduceau activitatea religioasã a comunitãţii, ultimul fiind Yisroel Hornick în 1947.

Pânã în 1940, peste 35% din locuitorii oraşului erau evrei, însã urmare a rãzboiului, o mare parte dintre ei au fost deportaţi în Transnistria şi Siberia sovieticã.

Dupã rãzboi, numãrul evreilor a crescut, ajungând la 6.000 în anul 1947. Datoritã apariţiei pe harta lumii a noului statIsrael, mulţi dintre ei au emigrat în nouaţarã, ceea ce a fãcut ca numãrul evreilor din Rãdãuţi, în anul 1962, sã ajungã la doar 800.

Astãzi, Templul Mare din Rãdãuţi, folosit ca lãcaş de cult,este inclus pe lista monumentelor istorice din judeţul Suceava.

În ziua de 25 iulie 2012, în prezenţa oficialitãţilor locale, a conducerii Federaţiei Comunitãţilor Evreieşti din România, a fost redeschis Templul Mare, dupã reabilitare.

În aceeaşi zi, s-a deschis, în spaţiul Templului Mare, Muzeul Istoriei Evreilor Rãdãuţeni, obiectiv care face parte din politica de prezentare şi promovare a istoriei, tradiţiilor, culturii şi contribuţiei evreilor din România la dezvoltarea ţãrii.

Timbrele emisiunii ilustreazã clãdirea Templului din Rãdãuţi, alãturi de însemne grafice specific evreieşti (Steaua lui David şi Menora).