Descoperiți România, Muntenia minicoală de 5 timbre și 1 vinietă 2016 LP 2123c

Descoperiți România, Muntenia minicoală de 5 timbre și 1 vinietă 2016 LP 2123c

Vă invităm să ne însoţiţi într-o călătorie înapoi în timp, aducând în prezent crâmpeie din istoria Munteniei!

Expansiunea otomană în Balcani, încheiată cu ocuparea Constantinopolului în anul 1453, pune Muntenia într-o situaţie nesigură. Din motive stategice, mai mulţi domnitori munteni preferă să-şi stabilească reşedinţa în aşezările subcarpatice Câmpulung, Curtea de Argeş sau Târgovişte, până pe la mijlocul secolului al XVII-lea.

Amintind de Curtea Domnească din Târgovişte, trebuie precizat că reprezintă cel mai bine păstrat ansamblu aulic medieval de pe teritoriul României. Nucleul Curţii Domneşti expus vederii vizitatorilor din zilele noastre, a fost construit în timpul voievodului Mircea cel Bătrân (1388-1418), destinat ca ansamblu de locuinţe pentru familia domnitoare, a demnitarilor curţii şi slujitorilor acestora.

Cel care avea să dispună ultimele lucrări semnificative de reparaţii şi extinderi ale Curţii Domneşti este cel care va încheia seria domniilor la Târgovişte, Constantin Brâncoveanu (1688 – 1714).

La iniţiativa sa, cei mai buni constructori şi decoratori îşi reunesc talentele pentru a defini şi materializa o artă de notorietate, arta brâncovenească, ansamblu înţelept închegat al mai multor stiluri. Mănăstirea Hurezi devine centrul unei şcoli vestite de pictură şi de sculptură brâncovenească.

Un viteaz şi cunoscut voievod, Vlad Ţepeş (1448, 1456-1462, 1475) îşi stabileşte la Bucureşti o curte voievodală care va cunoaşte o vizibilă şi durabilă dezvoltare în secolele următoare.

Bucureştiul păstrează din vremea domniei lui Constatin Brâncoveanu o serie de biserici la care se adaugă palatul princiar de la Mogoşoaia.

Istoria îşi urmează cursul şi la anul 1859 se realizează unirea Ţării Româneşti şi a Moldovei, prin alegerea aceluiaşi domnitor, Alexandru Ioan Cuza, la 24 ianuarie.

Din punct de vedere a guvernării noului stat, vechea provincie Muntenia îşi păstrează un rol principal, capitala fiind stabilită la Bucureşti.

Istoria scrisă a Munteniei, începută în timpul domniei lui Basarab I, avea în vedere un teritoriu înscris între Carpaţi, Dunăre, Siret şi Milcov. Domnitorul care l-a urmat după trei decenii, Mircea cel Bătrân, a reuşit să menţină un recunoscut statut de independenţă al teritoriului şi să beneficieze de cel mai întins teritoriu („până la Marea cea mare”).

Valoarea nominală de 2,50 lei scoate în evidenţă într-o sugestivă asociere silueta maiestuoasă a mănăstirii Curtea de Argeş şi a ctitorului ei, domnitorul Neagoe Basarab. Începând cu perioada primului cuplu de rege şi regină ai României, Carol I şi Elisabeta, şi până în prezent, impozanta construcţie a mănăstirii veghează criptele familiei regale.

Valoarea nominală de 3,50 lei aparţine timbrului care aminteşte de domnitorul Constantin Brâncoveanu, de stilul brâncovenesc prezent în ornamentele ctitoriilor sale.

Valoarea nominală de 8 lei reuneşte într-o compoziţie definitorie frumuseţea costumului popular al Munteniei, motive decorative ale covoarelor şi alesăturilor zonei, alături de decoraţiuni în piatră ale valoroaselor edificii mănăstireşti, prezenţe valoroase ale istoriei ţării.

Valoarea nominală de 15 lei ilustrează Bucureştiul într-un ansamblu de imagini reprezentativ pentru spiritualitate, cultură prin clădirea Ateneului Român, la care se adaugă imaginea statuară a marelui om politic, Ion. I.C. Brătianu.

Ilustraţia celor 4 timbre ale emisiunii este completată de heraldica zonei (stema Munteniei).

Manşeta blocului emisiunii prezintă Turnul Chindiei, din cadrul Complexului Muzeal Curtea Domnească, Târgovişte, într-un cadru nocturn.