Flori din Grădini Botanice, serie cu vinietă 2015 LP 2071a

Flori din Grădini Botanice, serie cu vinietă 2015 LP 2071a

Rolul grădinilor botanice s-a schimbat de-a lungul timpului, fiind la început grădini medicinale pentru studiul şi cultivarea plantelor cu proprietăţi vindecătoare, pentru ca, în timp, acestea să devină spaţii verzi deschise pentru relaxarea oamenilor şi petrecerea timpului liber.

În prezent, grădinile botanice deţin un rol cheie în conservarea plantelor şi educaţia celor care le vizitează zilnic, dar şi în purificarea aerului în zonele urbane. În prezent, în grădinile botanice existente în lume se estimează că sunt peste 80.000 specii de plante, multe dintre ele pe cale de dispariţie.

Pe timbrul cu valoarea nominală de 1,00 lei este ilustrată Astragalus peterfii Jÿv, plantă din specia de cosaci, endemică pentru România şi cu areal punctiform, descoperită în 1916 în apropiere de satul Suatu din Bazinul Transilvănean. În ciuda aspectului său modest, specia are o valoare ştiinţifică deosebită prin unicitatea, vechimea şi originea sa. Este o plantă fragilă, zveltă, de o culoare suriu-verzuie, cu frunze uniform repartizate pe tulpină, formate din 5-7 perechi de foliole păroase. Inflorescenţa este formată din flori de tip papilionaceu de culoare gălbuie.

Aceasta se găseşte în Grădina Botanică Alexandru Borza a Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, fondată în 1920 de profesorul Alexandru Borza. Grădina Botanică este o oază de verdeaţă şi un laborator viu în inima municipiului.

Timbrul cu valoarea nominală de 3,30 lei reproduce imaginea stânjenelului lui Brândză (Iris brandzae Prodan), plantă originară din România, care poartă numele medicului şi botanistului Dimitrie Brândză. Plantă herbacee, perenă, aceasta poate ajunge la înălţimi de până la 30 – 50 cm. Florile sunt situate terminal pe fiecare tulpină şi au 4 – 4,5 cm lungime; acestea sunt de culoare albastru-violacee, au tepalele externe mai deschis colorate şi cu linii violet închise, iar tepalele interne mai scurte, colorate uniform albastru-violaceu şi puternic carenate. Stânjenelul lui Brândză înfloreşte în luna mai; este o plantă vulnerabilă şi rară în flora României, cu răspândire sporadică.

Acesta poate fi admirat la Grădina Botanică Anastasie Fătu din Iaşi, cea mai veche grădină botanică din România, înfiinţată în 1856 de cel ce îi dă numele acum, Anastasie Fătu, medic şi naturalist.

Timbrul cu valoarea nominală de 8,10 lei reproduce imaginea Bujorului românesc sau Bujorul de pădure (Paeonia peregrina Mill.), o plantă endemică în România, periclitată şi rară, ocrotită de lege. Tulpina poate atinge o înălţime de până la 60 cm. Florile sunt simple şi mari (până la 5 – 6 cm), de culoare roşu-carmin. Staminele sunt în număr mare, au codiţe roşii şi antere galbene. Bujorul românesc înfrumuseţează şi completează patrimoniul viual Grădinii Botanice din Galaţi, înfiinţată în anul 1990 ca secţiea unei noi instituţii muzeale, Complexul Muzeal de Ştiinţele Naturii Galaţi.

Timbrul cu valoarea nominală de 9,10 lei ilustrează Crucea voinicului (Hepatica transsilvanica Fuss), o plantă de pădure, rară, endemică în munţii Carpaţi, inconfundabilă datorită frunzelor sale. Acestea sunt lung peţiolate şi au lamina de forma unui rinichi, divizată în trei lobi, fiecare divizat în alţi trei lobuli. Tulpina poate ajunge până la 20 cm şi susţine o singură floare. Florile sunt mari şi albastre. Este o plantă perenă, ce înfloreşte primăvara. Se găseşte în Grădina Botanică Dimitrie Brândză a Universităţii din Bucureşti care sărbătoreşte în acest an 155 de ani de existenţă. Înfiinţată în anul 1860, în timpul domniei lui Al. I. Cuza, Grădina Botanică din Bucureşti este o instituţie de cultură, educaţie şi cercetare, un factor activ în procesul general de conştientizare a relaţiei dintre om şi natură, prin prisma necesităţii conservării diversităţii vegetale.