Descoperiți România, Moldova 2015 LP 2077

Descoperiți România, Moldova 2015 LP 2077

Timbrele emisiunii dedicate Moldovei ilustrează monumente reprezentative, simboluri şi personalităţi ale meleagurilor moldave, astfel: Ceramica Cucuteni şi Muzeul de Artă Eneolitică Cucuteni din Piatra Neamţ pe timbrul cu valoarea nominală de 3,30 lei, Cetatea Neamţ şi domnitorul Ştefan cel Mare pe timbrul cu valoarea nominală de 3,60 lei, Biserica Sfântul Nicolae Domnesc din Iaşi şi Mitropolitul Dosoftei al Moldovei pe timbrul cu valoarea nominală de 6,00 lei, iar timbrul cu valoarea nominală de 9,10 lei este dedicat Palatului Alexandru Ioan Cuza de la Ruginoasa şi domnitorului Al. I. Cuza.

Ţinutul Moldovei este o regiune din zona de nord-est a României cu o încărcătură istorică puternică, un loc cu numeroase tradiţii şi cu foarte multe elemente proprii.

Aflat în Piatra Neamţ, Muzeul de Artă Eneolitică Cucuteni constituie în prezent un unicat la nivel naţional, prin tematica abordată, fiind în acelaşi timp un muzeu de istorie, dar şi de artă, ce adăposteşte în prezent cea mai importantă colecţie de artă eneolitică din sud-estul Europei.

Expoziţia de bază a muzeului este dedicată exclusiv artei cucuteniene, cu cele două componente ale sale – arta decorativă şi arta figurativă – aici fiind expuse în prezent cele mai spectaculoase artefacte, ce constituie veritabile obiecte de prestigiu, aparţinând Complexului Cultural Precucuteni-Cucuteni-Tripolie, în fapt cea mai importantă şi spectaculoasă civilizaţie preistorică europeană.

Numele lui Ştefan cel Mare este strâns legat de cel al Cetăţii Neamţ (cunoscută în cronici şi ca Cetatea Neamţului) ce face parte din categoria monumentelor medievale de valoare excepţională din România. Deşi cetatea a fost construită la sfârşitul secolului XIV de Petru I, ea a fost fortificată abia în secolul XV sub domnia lui Ştefan cel Mare, făcând parte din sistemul grandios de fortificaţii construit în Moldova.

Lucrările întreprinse în vremea sa au constat în supraînalţarea vechilor ziduri ale cetăţii, ridicarea celor patru bastioane ale curţii exterioare şi construirea podului în formă de arc, sprijinit pe 11 piloni de piatră. Astfel întărită, în anul 1476 Cetatea Neamţ a făcut faţă asediului impus de Mehmet al II-lea, după lupta de la Valea Albă-Războieni.

Situată în apropierea oraşului Târgu Neamţ, Cetatea Neamţ este aşezată aproape de vârful cel mai înalt al Culmii Pleşului. De aici, străjuie Valea Moldovei şi a Siretului, la care se alătură drumul care trecea peste munte în Transilvania. Poziţia strategică de care a beneficiat şi prezenţa în evenimentele marcante pe care le-a cunoscut această parte a ţării demonstrează faptul că Cetatea Neamţ a fost una dintre cele mai bine întărite cetăţi de carea dispus statul medieval moldovenesc.

Epoca de glorie a cetăţii a corespuns domniei lui Ştefan cel Mare (1457-1504), o domnie de 47 de ani, a cărei durată nu a mai fost egalată în istoria Moldovei. Fiind un excepţional strateg şi conducător militar, care a înţeles puternicul rol al fortificaţiilor pentru creşterea capacităţii de apărare a ţării, Ştefan cel Mare a întărit cetăţile moştenite de la înaintaşii săi şi a construit altele noi, întreaga Moldovă fiind străjuită de un puternic sistem defensiv.

Pe lângă preocuparea prioritară privind apărarea ţării, Ştefan cel Mare a refăcut curţile domneşti şi a poruncit ctitorirea multor biserici. Una din cele mai impunătoare este biserica cu hramul Sfântul Nicolae din Iaşi.

Datorită poziţiei din imediata vecinătate a curţii domneşti şi ţinând cont că acolo au fost unşi aproape toţi domnii Moldovei, bisericii i s-a spus Sfântul Nicolae Domnesc, spre a o deosebi de alte biserici cu acelaşi hram. În a doua jumătate a secolului XVII,pentru o perioadă de câţiva ani (1677-1682), Biserica Sfântul Nicolae Domnesc a îndeplinit rolul de catedrală mitropolitană şi a devenit o adevărată sursă de cultură românească.