Cai în pictură, minicoală de 4 timbre cu manșetă ilustrată 2015 LP 2073a

Cai în pictură, minicoală de 4 timbre cu manșetă ilustrată 2015 LP 2073a

Pictor şi pedagog român, membru post-mortem al Academiei Române (1948), Ioan Andreescu (1850-1882), pe care Octavian Paler l-a numit pictorul pământului, a reuşit să lase posterităţii, înainte de a pleca din această lume prematur, o creaţie impresionantă. Elev al Şcolii de Arte Frumoase condusă de Theodor Aman şi participant la cursurile Academiei libere Julian din Paris, Andreescu începe să lucreze ca profesor de desen la Buzău, iar verile şi le petrece pictând la Barbizon.

Dacă de la început lucrările pictorului român au avut consistenţa operei autentice, în ultimii ani ai şederii în Franţa el apare edificat, stăpân pe mijloace, construind spaţiile cu subtilitatea cromatică pe care o dă doar desăvârşita dezinvoltură tehnică.

Fondator al picturii române moderne şi unul dintre artiştii secolului al XX-lea care au încercat să evidenţieze valorile definitorii ale spiritualităţii româneşti, Nicolae Grigorescu (1838-1907) rămâne unul dintre reprezentanţii de seamă, fiind influenţat de Impresionismul european.

Lucrările de pictură La arat (detaliu ilustrat pe timbrul emisiunii cu valoarea nominală de 3,60 lei) şi Drumul mare (detaliu reprodus pe manşeta minicolii de 4 timbre), influenţate de pictura realistă a lui Gustave Courbet, se remarcă printr-o perspectivă panoramată, printr-o cromatică bazată pe contrastul cald-rece, dar şi printr-o compoziţie în care spaţiul este suveran. Interesat în egală măsură de diferite genuri ale picturii, Andreescu creează peisaje, portrete şi naturi statice.

Pictor şi grafician român de origine germană, Rudolf Schweitzer – Cumpăna (1886-1975), a studiat la Academia de Arte Frumoase de la Berlin, apoi la Academia de Arte Plastice de la Paris. Înzestrat desenator, având un ascuţit spirit de observaţie, Schweitzer-Cumpăna a pictat portrete, peisaje şi mai ales scene din viaţa ţărănească, în tehnici diferite (ulei, acuarelă şi desen, de predilecţie în cărbune) într-o viziune uneori realistă, iar alteori impresionistă. Lucrarea de pictură Ţăran cu căruţa (detaliu ilustrat pe timbrul emisiunii cu valoarea nominală de 9,10 lei), pictată într-o gamă cromatică caldă bazată pe contrastul cald-rece, aminteşte prin tuşă, dar şi prin exuberanţa cromatică de experienţa impresionistă.

Denumit poetul plastic al florilor, Ştefan Luchian (1868-1916) a marcat personalitatea distinctă a artei româneşti în ansamblul european, inspirându-se din frescele tradiţionale ale bisericilor medievale şi din arta populară, conturând şi simplificând planurile şi aplatizând volumele (Adina Nanu). Ştefan Luchian se înscrie în 1885 la clasa de pictură a Şcolii Naţionale de Arte Frumoase, continuându-şi apoi studiile în Germania şi Franţa.

Tehnicii uleiului, Luchian îi alătură, pentru peisaj şi pentru multe dintre naturile moarte cu flori, pastelul, cu care ajunge la o măiestrie inegalabilă.