Emisiune comună România - Croația, Spiritualitate Biserici Fortificate 2014 LP 2047

Emisiune comună România - Croația, Spiritualitate Biserici Fortificate 2014 LP 2047

Emisiunea comunã de timbre poştale România-Croaţia dedicatã ansamblurilor bisericeşti fortificate datând din Evul Mediu, sunt ilustrate pe cele douã Bisericii Evanghelice din Cristian, Braşov, respectiv Biserica Sf. Nicolae din Komi¾a, insula Vis, Croaţia.

Ambele ansambluri arhitecturale au îndeplinit de-a lungul timpului rolul de bisericã şi cetate fortificatã.

Menţionatã pentru prima datã în 1362, într-un document al cancelarieilui Ludovic de Anjou, comuna Cristian se mândreşte cu biserica saşilor, cunoscutã ca Biserica Evanghelicã din Cristian.

Declaratã monument istoric, biserica din Cristian a fost construitã în a doua jumãtate a secolului al XIII-lea, într-o perioadã în care goticul timpuriu, sub influenţa Mãnãstirii Cisterciene din Cârţa, îşi fãcea simţitã prezenţa în arhitectura Transilvaniei. Biserica veche, cu hramul Sf. Nicolae, a fost dãrâmatã în anul 1839. Biserica actualã a fost sfinţitã în 1841 şi respectã modelul bisericii-salã de mari dimensiuni, înzestratã cu galerii. În 1903, turnul a fost înãlţat cu un etaj, cu acoperiş înalt, având patru turle în fiecare colţ şi o platformã în partea superioarã.

Interiorul bisericii impresioneazã prin elementele decorative: altarul cu statuia lui Iisus (1868) şi amvonul clasic (1881), candelabrul uriaş cu mai multe nivele dispuse în cerc, cu vitraliile care flancheazã altarul, sculpturile-simbol în piatrã şi orga cu douã claviaturi din 1842. Statuia, realizatã de cãtre sculptorul Johann Bartel, este o copie sculptatã în lemna statuii lui Iisus aparţinând danezului Bertel Thorwaldsen.

Construirea cetãţii bisericeşti a început în secolul al XIII-lea şi a fost continuatã pânã în secolul al XVIII-lea, compunându-se dintr-un zid de fortificaţie întãrit de 9 turnuri de apãrare, existând la vremea respectivã şi un şanţ cu apã. În turnul bisericii existã 4 clopote de oţel turnate în anul 1926.

Dupã 1700, biserica îşi pierde rolul militar de apãrare. În primele decenii ale secolului al XIX-lea are loc lãrgirea bisericii, fiind introduse şi elementele neoclasice specific transilvãnene.

Biserica fortificatã Sfântul Nicolae din Komi¾a, insula Vis, cunoscutã de asemenea sub numele de Muster (Monasterium / Mãnãstire), este cea mai veche construcţie reprezentativã pentru stilul sãu din Dalmaţia şi din întreaga Croaţie, datând din secolul al XIII-lea.

Bisericile fortificate sunt în acelaşi timp creaţii arhitecturale şi simbol al spiritualitãţii. Construcţiile erau solide şi atât de bine organizate încât toţi oamenii dintr-o aşezare sau insulã se puteau refugia acolo şi rezista asediilor de duratã.

Biserica a fost construitã de cãtre Benedictinii care s-au oprit aici în cãlãtoria lor dinspre Insula Biševo, buiandrugul uşii ce poartã înscripţia DCCCL (anul 850) fiind o mãrturie temporalã a stabilirii acestora pe Insula Vis. Prima menţionare scrisã referitoare la bisericã dateazã din anul 1145.

În 1177, biserica a fost sfinţitã de Papa Alexandru al III-lea. Aceasta a pãstrat parte din caracteristicile romanice, dar a fost vizibil extinsã în secolele XVI – XVII, când a fost transformatã din clãdirea originalã cu o singurã navã într-o clãdire cu cinci nave. Tot în secolul al XVII-lea, sistemul de apãrare a bisericii a fost adaptat tipului Vauban.

Dupã o lungã perioadã sub controlul Veneţiei, satul a intrat în stãpânirea Austro-Ungariei, ajungând la începutul secolului al XX-lea la o populaţie de 4.000 de locuitori.

Odatã cu cãderea monarhiei, Komi¾a decade, locuitorii începând sã emigreze masiv. Dupã al Doilea Rãzboi Mondial, în Yugoslavia comunistã, întreaga insulã Vis a devenit o zonã militarã, ceea ce a împiedicat dezvoltarea acesteia pentru mai multe decenii. Câştigarea independenţei de cãtre Croaţia a însemnat lansarea activitãţilor turistice. Komi¾a numãrã în momentul de faţã aproximativ 1.500 de locuitori.

Sf. Nicolae, hramul bisericii, este patronul cãlãtorilor, mateloţilor şi pescarilor. De Sf. Nicolae, în 6 decembrie, locuitorii din Komi¾a carã pe braţe o falkuša, ambarcaţiune de pescuit tipicã şi specialã din Komi¾a, cunoscutã în întreaga lume şi recunoscutã recent drept contribuţia Croaţiei la istoria mediteraneanã a construcţiilor navale. Ambarcaţiunea este arsã, un sacrificiu adus sfântului patron, un simbol al reînoirii, un semn de recunoştinţã şi o rugã pentru viaţã nouã. Strãvechiul ritual, efectuat în faţa vechii biserici, este unul dintre cele mai emoţionante momente care pãstreazã tradiţia mediteraneanã veche de un mileniu.