Capodopere de Artă Universală din Patrimoniul Românesc, minicoală de 4 timbre 2014 LP 2036A

Capodopere de Artă Universală din Patrimoniul Românesc, minicoală de 4 timbre cu manșetă ilustrată, 2014 LP 2036A

Muzeul Naţional de Artã al României este gãzduit de clãdirea fostului Palat Regal din Bucureşti, locaţie ce adãposteşte în prezent peste 70.000 de exponate reunite în douã galerii de artã: Galeria Naţionalã, care este dedicatã marilor creaţii autohtone şi Galeria de Artã Europeanã, dedicatã marilor nume ale patrimoniului artistic mondial. Aceasta din urmã reuneşte mai multe şcoli de picturã din Europa şi artişti din diverse epoci, precum Tintoretto (şcoala italianã), Lucas Cranach cel Bãtrân (şcoala germanã şi austriacã), El Greco (şcoala spaniolã), Pieter Breughel cel Tânãr şi Pieter Paul Rubens (şcoala flamandã), Ludolf Bakhuizen (şcoala olandezã) şi Claude Monet (şcoala francezã).

Timbrele emisiunii „Capodopere de artã universalã din patrimoniul românesc” ilustreazã picturi reprezentative, opere a doi dintre marii maeştri ai picturii europene, ale cãror lucrãri se gãsesc în patrimoniul românesc, fiind expuse la Muzeul Naţional de Artã al României. Punerea în circulaţie a acestor timbre oferã, de asemenea, o ocazie pentru a cinsti opera artisticã şi geniul creator al acestor doi mari pictori ai umanitãţii: El Greco şi Pieter Breughel cel Tânãr.

El Greco (Insula Candia/Creta, 1541 – Toledo, 1614), pe numele sãu adevãrat Dominikos Theotokópoulos, de la moartea cãruia se împlinesc patru veacuri, este unul dintre marii pictori ai Panteonului artei universale. Lucrãrile sale se remarcã printr-o manierã personalã, marcatã de respingerea naturalismului şi promovarea unui stil definit prin efecte profund expresive şi forme alungite care respirã o exaltare misticã, cunoscut sub numele de Manierism. Discipol al lui Titian şi Veronese, El Greco se stabileşte începând cu 1577 în Toledo, Spania, unde devine cunoscut prin numeroasele opere cu caracter religios şi portrete pe care le va realiza pânã la moartea sa în 1614.

Pieter Breughel cel Tânãr (Bruxelles, 1564 – Anvers, 1638), pictor flamand, de la a cãrui naştere se aniverseazã 450 de ani, este unul dintre exponenţii trecerii de la Renaşterea târzie la Barocul timpuriu. Opera sa cuprinde în special peisaje, teme religioase, scene din lumea satului şi proverbe ilustrate, caracterizându-se printr-o notã care îmbinã fantasticul cu grotescul. Este cunoscut şi pentru reluãrile unor lucrãri ale tatãlui sãu, Pieter Brueghel cel Bãtrân, pe care le realizeazã în atelierul sãu, contribuind astfel la creşterea popularitãţii acestuia.

Timbrul cu valoarea nominalã de 4,70 lei reproduce lucrarea Primãvara, iar timbrul cu valoarea nominalã de 5,00 lei înfãţişeazã lucrarea Vara, ambele creaţii ale pictorului Pieter Breughel cel Tânãr şi care fac parte din ciclul pictural dedicat Anotimpurilor. Cadrul tematic folosit de artist este imaginea bucolicã a satului flamand al Evului Mediu şi muncile specifice lunilor de primãvarã şi varã (cultivarea pãmântului, respectiv seceratul grâului). Cele douã picturi, ca de altfel întregul ciclu, sunt reprezentative pentru stilul pictorului prin compoziţia care îmbinã antropicul şi naturalul, pãstrând permanent un raport echilibrat între om, muncã şi naturã.

Timbrul cu valoarea nominalã de 7,60 lei reproduce tabloul lui El Greco Logodna Fecioarei. Compoziţia picturalã este reprezentativã pentru perioada manieristã, îmbinând, într-o viziune personalã, Occidentul catolic din perioada Contrareformei şi Rãsãritul bizantin. Conform criticilor de artã, între personajele reprezentate pe pânzã se aflã şi un autoportret al pictorului.

Timbrul cu valoarea nominalã de 8,10 lei ilustreazã Martiriul Sfântului Mauriciu şi al celor zece mii de tebani, o versiune a lucrãrii comandate de regele Filip al II-lea pentru Escorial. Subiectul tabloului îl constituie un episod dramatic din istoria creştinismului ce este redat de artist într-o manierã compoziţionalã şi coloristicã unicã, cu intenţia de a ilustra legãtura spiritualã dintre divin şi tot ceea ce este pãmântesc.

Un detaliu din registrul superior al picturii Adoraţia pãstorilor, o lucrare aparte ce cunoaşte numeroase versiuni în opera lui El Greco, este ilustrat pe plicul „prima zi” al emisiunii. Varianta aflatã în patrimoniul Muzeului Naţional de Artã al României a fost realizatã în jurul anilor 1600, fãcând parte din ansamblul de pânze cu tematicã religioasã ce compuneau altarul Colegiului Doña Maria de Aragon din Madrid.