Făuritori ai Marii Uniri I, coliță nedantelată 2018 LP 2185A

Făuritori ai Marii Uniri I, coliță nedantelată 2018 LP 2185A

Pe timbrul cu valoarea nominală de 2,50 lei este ilustrat Miron Cristea, primul Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române. Portretul Cardinalului Iuliu Hossu, episcop greco-catolic, este reprodus pe timbrul cu valoarea nominală de 4,50 lei. Pe timbrul cu valoarea nominală de 8 lei este reliefat portretul lui Iuliu Maniu, luptător pentru cauza națională a românilor din Transilvania. Portretul lui Ion I.C. Brătianu, prim-ministru în perioada Primului Război Mondial, este redat pe timbrul cu valoarea nominală de 15 lei. Pe colița  nedantelată a emisiunii de mărci poștale, cu valoarea nominală de 16 lei, este ilustrat Regele Ferdinand I, alături de alți făuritori ai Marii Uniri: Take Ionescu, Alexandru Vaida-Voevod, Constantin Stere, Samoilă Mârza, Gheorghe Pop de Băsești, Sextil Pușcariu, Iancu Flondor și Ion Nistor, iar pe timbrul coliței este reprodusă stema României mici, care avea reprezentate pe scut teritoriile cuprinse în granițele țării până în 1918.

În urmă cu 100 de ani, România suporta un grav și dureros impas istoric. Odată intrată în Primul Război Mondial, în anul 1916, din dorința nestrămutată a unirii tuturor românilor în granițele istorice, țara s-a confruntat cu o bătălie inegală, ca forță umană și dotare militară, cu tabăra trupelor germane și austro-ungare. După o retragere soldată cu pierderi imense, armata ajunsă în spațiul Moldovei repurtează ulterior victorii hotărâtoare, ale căror consecințe, însumate cu situațiile favorabile internaționale, facilitează în anul 1918 unirea cu românii din Regat a Basarabiei (27 martie), Bucovinei (28 noiembrie) și Transilvaniei (1 decembrie).

Într-o sumară expunere biografică, menționăm cu respect și obiectivă apreciere numele personalităților prezente în imaginile mărcilor poștale ale emisiunii omagiale.

Miron Cristea (18 iulie 1868 – 6 martie 1939) a fost primul Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, un cleric erudit și militant pentru drepturile românilor din Austro-Ungaria. A studiat Teologia la Sibiu, iar apoi a obținut doctoratul în Litere la Budapesta. În calitate de episcop al Caransebeșului (din 1910), a participat la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia. După Unire a fost ales membru de onoare al Academiei Române.

Iuliu Hossu (30 ianuarie 1885 – 28 mai 1970) a fost episcop al Bisericii Greco-Catolice și Cardinal, un apărător al drepturilor românilor din Austro-Ungaria. A obținut doctorate în Filosofie și Teologie la Roma, iar în decembrie 1917 a fost numit Episcop de Gherla. La Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia a citit mulțimii Declarația de Unire.

Iuliu Maniu (8 ianuarie 1873 – 5 februarie 1953) a fost cel mai important politician transilvănean. S-a alăturat luptei naționale a românilor din Austro-Ungaria încă din studenție. Spiritul său combativ a servit cauzei naționale, mai ales în timpul mandatului de deputat în Parlamentul de la Budapesta. A fost unul dintre inițiatorii Marii Adunări Naționale de la Alba Iulia, din 1 decembrie 1918. După război, Maniu a organizat instalarea administrației românești în Ardeal, în calitate de președinte al Consiliului Dirigent, guvernul de tranziție al Transilvaniei.

Ion I.C. Brătianu (20 august 1864 – 24 noiembrie 1927) a fost cel mai important om politic implicat în Unirea din 1918. Făcea parte dintr-o familie ilustră de politicieni şi a fost preocupat permanent de soarta românilor din afara granițelor, mai ales în perioada mandatului la Ministerul de Externe (1902-1904). În anii războiului conduce guvernul României, inclusiv în timpul refugiului de la Iași (1916-1918). Ulterior s-a luptat pentru recunoașterea internațională a României Mari, la Conferința de Pace de la Paris.