Colecții de marcă II coliță dantelată 2017 LP 2147a

Colecții de marcă II coliță dantelată 2017 LP 2147a

Podoabele au fost dintotdeauna parte din cultura umană, ca o formă universală de decoraţie.

Bijuterii create din scoică, piatră şi os au supravieţuit din vremuri preistorice. Este cel mai probabil ca de la început să fi fost purtate ca protecţie pentru pericolele vieţii sau un simbol al statutului sau rangului.

În lumea antică, descoperirea tehnicii de prelucrare a metalului a fost o etapă importantă în arta bijuteriilor. De-a lungul timpului tehnica metalurgiei a devenit mai sofisticată şi decoraţiunile, tot mai detaliate.

Aurul, un material rar şi valoros, era îngropat cu cel decedat pentru a-l însoţi pe posesor în viaţa de apoi. Multe bijuterii arheologice provin din morminte şi tezaure. Uneori, se pare că popoarele dezvoltau ritualuri pentru a renunţa la bijuterii.

Purtarea cerceilor era considerată de către antropologi o formă de magie simpatetică, având darul de a asigura protecţia, sănătatea şi prosperitatea celui care îi purta.

Timbrul cu valoarea nominală de 4 lei are ca subiect doi cercei (sec. VII p.Chr.) descoperiţi la Coşoveni, jud. Dolj. Deşi nu fac parte din aceeaşi pereche, ambii cercei sunt realizaţi din argint aurit, prin aceleaşi tehnici de turnare, batere, granulaţie, lipire, aurire.

Descoperite în mormintele princiare de la Apahida, jud. Cluj, pandantivele cu clopoţei (sec. V p.Chr.) înnobilează timbrul cu valoarea nominală de 4,50 lei. Acestea sunt realizate din aur şi granate, şi prezintă fiecare un cap de animal, încununate cu câte o prismă cu feţe din granat. Clopoţeii sunt ataşaţi prin lănţişoare subţiri de aur.

Perechea de cercei reprezentată pe timbrul cu valoarea nominală de 8 lei a fost descoperită într-un mormânt în satul Velţ, jud. Sibiu. Lucrate în sec. V p.Chr., aceştia dezvăluie un meşteşug mai elaborat al realizării, pandantivele cerceilor având fiecare paisprezece feţe, ornate cu granate în formă triunghiulară sau pătrată. Modelul este ornat în plus cu fir de aur perlat, ce înconjoară fiecare din granatele pătrate şi orificiul unde toarta cercelului întâlneşte pandantivul.

Timbrul cu valoarea nominală de 12 lei ilustrează o brăţară plurispiralică de la Sarmizegetusa Regia, jud. Hunedoara.

Estimată a fi din secolul I a.Chr., această brăţară de aur, executată prin tehnicile baterii, poansonării şi gravării, cântăreşte aproape un kilogram. Capetele sunt reprezentate de şerpi stilizaţi, iar părţile aplatizate sunt decorate cu motivul „braduţului” şi cu o linie mediană de perle de aur.

Coliţa emisiunii prezintă o brăţară tubulară, descoperită în tezaurul de la Cucuteni-Băiceni, jud. Iaşi, pe timbrul cu valoarea nominală de 15 lei. Brăţara din sec. IV a.Chr. este din aur, lucrat în formă de spirală cu capetele alcătuite din protome (figurină în formă de cap de animal formând un ornament al unui obiect metalic sau ceramic), sub formă de cap de berbec.

Toate piesele ilustrate fac parte din patrimoniul Muzeului Naţional de Istoriei a României.

Cu toate progresele artei prelucrării metalului şi a procesării pietrelor preţioase, scopul pentru care purtăm bijuterii rămâne acelaşi, ele permit posesorului să se exprime non-verbal, arătându-şi bogăţia, statutul social, aflilierea politică, religioasă sau afecţiunea faţă de o anumită persoană.