Emisiune comună România- Israel, bloc de 2 timbre 2009 LP 1852a

Emisiune comună România- Israel, Primul Teatru Idiș din lume, 1876 - Iași, bloc de 2 timbre 2009 LP 1852a

La puţin timp dupã ce Statul Israel şi-a proclamat independenţa, în mai 1948, România a recunoscut acest fapt. Astfel, România a devenit una din primele ţãri care au recunoscut Statul Israel, iar relaţiile diplomatice s-au stabilit în luna iunie a aceluiaşi an.

În afara spectrului politic, la baza relaţiilor româno-israeliene stau legãturi culturale şi istorice. Imnul naţional al Statului Israel, Hatikva (Speranţa), are unele „influenţe“ româneşti. Se spune cã Naphtali Herz Imber a început sã scrie cuvintele încã de la Iaşi din anii 1876-1878. Mai mult chiar, unii spun cã muzica imnului se bazeazã pe cântecul popular românesc „Carul cu boi“.

Este important de menţionat cã primul ambasador plenipotenţiar israelian acreditat la Bucureşti a fost celebrul pictor Reuben Ruvin, originar din România.

În perioada 2008-2009, Statul Israel organizeazã o serie de manifestãri legate de marcarea a 60 de ani de la redobândirea independenţei şi de relaţii diplomatice neîntrerupte cu România.

În acest context, Romfilatelia şi Administraţia Poştalã a Statului Israel au realizat aceastã emisiune comunã dedicatã întemeietorului Primului Teatru Idiş din Lume, Avram Goldfaden (1840-1909).

„Întâmplarea a vrut sã întemeiez teatrul evreiesc în România, o ţarã cu o populaţie evreiascã ce nu avea idee de literatura dramaticã… Hrana fizicã şi spiritualã a publicului nostru de atunci consta într-un pãhãrel bun de Odobeşti şi din cântece evreieşti.“ (Avram Goldfaden)

Nãscut în 1840 în orãşelul Staro-Konstantin (Rusia), Avram Goldfaden va frecventa heder-ul (şcoala tradiţionalã evreiascã pentru copii). Va învãţa germana, rusa dar şi muzica.

În 1866 terminã şcoala rabinicã din Simferopol, unde va lucra ca profesor, plecând ulterior la Odessa, unde locuieşte în casa unui unchi. Tot în 1866 publicã primul sãu volum de versuri în idiş.

În perioada cât a stat la Odessa îl cunoaşte pe poetul de limbã ebraicã Eliahu Mordehai Werbel cu a cãrui fiicã se va cãsãtori.

În 1869 îi apare volumul „Evreica“ al cãrui cuprins insereazã şi primele sale piese de teatru în idiş „Cele douã vecine“ şi „Mãtuşa Zose“. Pleacã la Munchen în 1875 cu gândul de a studia medicina, dar va renunţa în scurt timp la aceasta.

Dupã o scurtã perioadã petrecutã la Cernãuţi, Golfaden pleacã la Iaşi, chemat de Iţhak Librescu care-l va convinge sã editeze un ziar şi totodatã sã prezinte mici spectacole într-un local, Goldfaden fiind deja cunoscut datoritã cântecelor sale interpretate prin cârciumile frecventate de evrei din oraşele prin care trecuse.

Apariţia lui Goldfaden la Iaşi a produs o puternicã impresie cãci personalitatea sa teatralã însemna totul, el fiind autor, actor, muzician, regizor şi director. Goldfaden era un teatru întreg.