Sfintele Paști 2007 LP 1757

Sfintele Paști 2007 LP 1757

Rãstignirea şi Învierea reprezintã eterna legãturã dintre moarte şi viaţã.

Oul, el însuşi purtãtor de viaţã, devine un simbol al regenerãrii, al purificãrii dar şi al veşniciei.

La noi, de Paşti, ouãle nu se vopsesc doar în roşu, ci şi în alte culori, realizându-se desene deosebit de inspirate şi frumos lucrate, în motive

geometrice sau reprezentând plante, animale ori motive religioase. Bucovina este recunoscutã pentru tradiţia de a „încondeia“ sau „închistri“ ouã. Armonia culorilor, delicateţea modelelor transmise din generaţie în generaţie şi mãiestria execuţiei, au transformat acest mesteşug în artã. Ouãle sunt încondeiate în trei-patru culori, de obicei, ţinându-se cont şi de simbolul fiecãrei culori în parte: roşu (soare, foc, dragoste), negru (eternitate, statornicie), galben (luminã, bogãţia recoltelor, tinereţe), verde (forţa naturii, rodnicie, speranţã), albastru (sãnãtate, seninul cerului).

Ouãle decorative de Paşti se mai împodobesc cu mãrgele în Bucovina, se fac din lemn în zona Neamţ, sau din lut la Corund, în judeţul Harghita.

Odinioarã, ouãle de Paşti erau vopsite în culori vegetale, dar astãzi se folosesc mai mult cele chimice. Culorile vegetale erau preparate dupã reţete strãvechi, transmise din generaţie în generaţie, cu o mare varietate de procedee şi tehnici. Plantele folosite în acest scop, în funcţie de momentul când erau recoltate, de timpul de uscare şi de modul în care erau combinate, ofereau o gamã extrem de variatã de nuanţe.

Pe timbrele emisiunii filatelice, fiecare cu valoarea nominalã de 0,50 lei, sunt ilustrate ouã încondeiate, realizate în sec. XX, din Oboga (jud.Olt) şi Bucovina, precum şi un detaliu dintr-o icoanã pictatã pe sticlã (Gherla, din sec. XIX) care fac parte din colecţia centenarã a Muzeului Țãranului Român.

Sfintele Sãrbãtori de Paşti sã vã aducã numai gânduri senine, luminã în suflet şi speranţã într-un viitor mai bun.