Centenarul Expoziției Generale și al Parcului Carol I din București 1906 - 2006, bloc de 6 timbre LP 1724a

Centenarul Expoziției Generale și al Parcului Carol I din București 1906 - 2006, bloc de 6 timbre LP 1724a

Expoziţia Generalã a fost organizatã în Parcul Carol I (numit pânã atunci Dealul Filaretului) în anul 1906, cu scopul de a prezenta realizãrile României în domeniile politicii interne, ale politicii externe, ca şi ale culturii, prin realizãri în domeniul literaturii, muzicii, picturii, teatrului, arhitecturii, etc.

Regele Carol I a inaugurat Expoziţia la 6 iunie 1906. În anul 1906, România aniversa 1800 de ani de când în ţinuturile noastre se stabiliserã primii colonişti romani (106 d.H.) şi de la cucerirea Daciei de cãtre Traian, 40 de ani de domnie ai Regelui Carol I şi 25 de ani de când Principatele Române deveniserã Regat.

Proiectul, coordonat de arhitectul I.D. Berindei, a fost inspirat de Expoziţia Universalã de la Paris din anul 1900 şi a cuprins pavilioane dedicate industriei, comerţului, agriculturii, silviculturii, minelor, ca şi culturii şi artelor. Arhitecţii expoziţiei au fost Victor Ștefãnescu şi Ștefan Burcuş, cãrora li s-au alãturat ingineri de renume. Nu toate lucrãrile de construcţie şi aşezare a materialului expus au fost finalizate pânã la inaugurarea oficialã.

Festivitatea de deschidere, amânatã din cauza timpului ploios, a avut loc în ziua de 6 iunie. La inaugurare au participat întregul guvern, familia regalã, membri ai administraţiei, oaspeţi strãini, membri ai corpului diplomatic acreditat la Bucureşti, cu excepţia legaţiei Imperiului Otoman. Bateriei de la Calafat numitã „Carol I“ i-a revenit onoarea sã tragã salvele de tun ce marcau deschiderea oficialã a expoziţiei. Familia regalã a fost întâmpinatã la intrarea în parc, prin poarta în formã de arc de cerc, de cãtre organizatori, guvern şi un grup de 300 de notari, primari şi sãteni de frunte din toate judeţele ţãrii. La Arenele Romane au ţinut discursuri I. Lahovari, C. I. Istrati şi Regele Carol I.

Alãturi de pavilioanele dedicate României, existau pavilioane ale Franţei, Ungariei, Austriei. Pe dealul Trocadero se afla Palatul Artelor. Realizat de inginerul Grant şi proiectat de Victor Ștefãnescu, pe o suprafaţã de peste 2000 mp, era o construcţie grandioasã, realizatã într-un timp foarte scurt. Ulterior a devenit sediul Muzeului Militar. Sub terasa „A. I. Cuza“ situatã în faţa Palatului Artelor se gãseau o peşterã şi un bazin cu apã. Denumitã „Grota cu giganţi“ sau „Grota fermecatã“, aceastã peşterã avea la intrare un ansamblu monumental, alcãtuit din trei statui. De remarcat cã ansamblul era creaţia a trei arhitecţi: Filip Marin a sculptat „frumoasa” sau „fecioara adormitã“, din marmurã, iar Dimitrie Paciurea şi Frederic Stork au realizat cei doi uriaşi din piatrã. Giganţii erau unul în faţa celuilalt, iar în mijlocul lor se afla culcatã „frumoasa adormitã“.

Castelul Apelor, unde se afla rezervorul de apã al parcului, construit în întregime din piatrã, numit şi Turnul lui Țepeş, avea ca model cetatea lui Vlad Țepeş de la Cheile Argeşului. Turnul, înalt de 32 m, folosea şi pentru jocuri de lumini.

Arenele Romane, operã a inginerului Elie Radu, cu o capacitate maximã de 5000 de locuri, a fost locul de desfãşurare pentru festivitãţile de deschidere şi de închidere ale expoziţiei şi al altor manifestãri cu caracter cultural şi artistic, ce au oferit ocazia afirmãrii unitãţii de neam, şi limbã a tuturor românilor.

La Jubileu au participat şi înalte oficialitãţi strãine. De o primire cãlduroasã s-a bucurat primarul Vienei dar şi delegaţia oraşului Roma. Ca semn al latinitãţii românilor, Bucureştiul a primit ca dar din partea Romei, o copie a Lupoaicei, originalul existând pe Capitoliu.

Anul jubiliar şi prima Expoziţie Naţionalã au beneficiat de o importantã emisiune filatelicã, plachete, medalii. Au fost editate numeroase cãrţi poştale ce prezentau pavilioanele expoziţiei. Festivitatea de închidere a avut loc în ziua de 23 noiembrie 1906, fãrã însã ca Regele Carol I sã fie prezent, din motive de sãnãtate. A participat Regina Elisabeta şi cuplul princiar: Principele Ferdinand şi Principesa Maria. Discursul rostit de Ion Lahovari în acea zi arãta în mare mãsurã obiectivele şi scopurile urmãrite de organizatori: „am voit sã arãtãm şi strãinilor şi românilor, ceea ce a fost odinioarã România şi ceea ce este astãzi dupã 40 de ani de domnie glorioasã a Regelui Carol I… am voit ca strãinii sã ne cunoascã şi ca românii, chiar sã se cunoascã mai bine, sã se ştie cã între Dunãre şi Carpaţi trãieşte, creşte şi se întãreşte un popor harnic viteaz li cuminte, condus de un Rege patriot şi înţelept“.

Emisiunea filatelicã este formatã din 6 timbre şi o coliţã; toate prezentând imagini ale unor pavilioane din cadrul Expoziţiei Generale din 1906.

Timbrul cu valoarea nominalã de 30 Bani ilustreazã Intrarea Principalã în Parcul Carol I.

Timbrul cu valoarea nominalã de 50 Bani prezintã Castelul Țepeş.

Timbrul cu valoarea nominalã de 1,00 Lei înfãţişeazã Pavilionul Poştelor.

Timbrul cu valoarea nominalã de 1,20 Lei prezintã Pavilionul Comisiei Europene a Dunãrii.

Timbrul cu valoarea nominalã de 1,60 Lei ilustreazã Palatul Industriei.

Timbrul cu valoarea nominalã de 2,20 Lei prezintã Arenele Romane.

Coliţa emisiunii, cu valoarea nominalã de 2,20 lei înfãţişeazã Palatul Artelor.