Câini de vânătoare, bloc de 6 timbre, 2005, LP 1694A

Câini de vânătoare, serie simplă

Vânătoarea are aproape aceeași vârstă cu omenirea. Pe lângă culegerea diferitelor fructe, rădăcini ale plantelor sălbatice, chiar de la începutul timpurilor, metoda de asigurare a hranei strămoșilor noștri a fost vânătoarea. Odată cu evoluția omenirii s-a transformat și caracteristica vânătorii, devenind din principala sursă de hrană, o pasiune sportivă.

Câinii l-au însoțit și ajutat pe vânător, din cele mai vechi timpuri, fiind de neînlocuit în căutarea, găsirea și semnalizarea vânatului, precum și la urmărirea și depistarea vânatului rănit.

De 14 milenii, de când a fost domesticit câinele de altfel primul și cel mai ușor de domesticit animal- s-au format multe rase de câini de vânătoare, în raport cu regiunile, metodele și speciile de vânat la care au fost folosite. Din cele aproximativ 400 de rase canine, recunoscute ca fiind bine determinate (standardizate) de Federația Chinologică Internațională, mai bine de jumătate sunt rase de vânătoare.

Astfel, există diverse grupe : câini de aret, scotocitori, câini aportori (cei care aduc vânatul mic, împușcat), gonitori limieri (care urmăresc vânatul mare, rănit) și câini de vizuină.