Pompieri 2004 LP 1654

Pompieri 2004 LP 1654

O activitate organizată la nivelul comunităților locale pentru stingerea incendiilor este atestată documentar pe teritoriul actual al României, încă din perioada ocupației romane. În evul mediu, breslele au fost cele care au încercat să-și apere atelierele proprii dar și localitățile de efectele incendiilor devastatoare. Însă apariția primelor unități militare dotate cu mijloace specializate pentru intervenție este atestată începând cu anul 1835 în Moldova și din anul 1844 în Muntenia.

Pompierii militari au fost implicați în evenimentele cruciale care au marcat istoria modernă a României. Astfel, sub comanda căpitanului Pavel Zăgănescu, la 13 Septembrie 1848, aceștia s-au distins în bătălia din Dealul Spirii din București, iar în timpul Războiului de Independență (1877 – 1878), încadrați în baterii de artilerie, și-au adus contribuția la câștigarea victoriei. Acestea rămân momente de referință în istoria națională, dar misiunea umanitară de protejare a vieții și a avutului cetățenilor împotriva efectelor distrugătore ale incendiilor, a catastrofelor și a altor calamități se desfășoară zilnic, uneori cu prețul sacrificiului suprem.

În lume există multe monumente care glorifică sacrificiul unor pompieri, dar acestea se referă la evenimente din cadrul unor comunități locale, România rămânând probabil singura țară în care există un monument național al pompierilor și care are o zi națională a acestora – 13 Septembrie.

În acest an, ca o recunoaștere a profesionalismului pompierilor din țara noastră, în prima decadă a lunii septembrie, România va fi gazda Conferinței Delegaților Comitetului Tehnic Internațional de Prevenire și Stingere a Incendiilor (C.T.I.F.) și al Comitetului Executiv al C.T.I.F., precum și a celei de a XXIV-a ediții a Simpozionului Internațional C.T.I.F.