Ziua Mărcii Poștale Românești, Plic prima zi 2015 LP 2072FDC

Ziua Mărcii Poștale Românești- 130 de ani de la Recunoașterea Autocefaliei Bisericii Ortodoxe Române, Plic prima zi 2015 LP 2072FDC

A doua jumătate a secolului al XIX-lea a constituit pentru ţara noastră perioada adaptării la normele modernismului european în toate domeniile, începând de la reforma administrativă, la cea economico-politică şi culturală, dar şi religioasă.

Reformele începute de domnitorul Alexandru Ioan Cuza şi continuate de Regele Carol I au făcut ca, la cumpăna secolelor XIX şi XX, Regatul României să devină un stat modern, bazat pe principii europene.

Unirea Ţării Româneşti cu Moldova în data de 24 ianuarie 1859, proclamarea Independenţei de stat la 9 mai 1877 şi proclamarea Regatului României în 1881 au constituit premizele pentru recunoaşterea autocefaliei Bisericii Ortodoxe aparţinând tânărului stat român.

Paşi importanţi pentru aceasta au fost făcuţi în 1864, prin Decretul organic pentru înfiinţarea unei autorităţi sinodale centrale, în 1866, prin adoptarea Constituţiei şi elaborarea în 1872 a Legii organice pentru alegerea mitropoliţilor şi a episcopilor eparhioţi, precum şi a constituirii Sfântului Sinod al Bisericii Autocefale Ortodoxe Române.

Solicitată în repetate rânduri, primirea autocefaliei s-a realizat în ziua de 25 aprilie 1885 prin emiterea, la Constantinopol, a Tomosului sinodal de recunoaştere a autocefaliei Bisericii Ortodoxe Române, semnat de Patriarhul Ecumenic Ioachim al IV-lea (1884-1886) împreună cu ceilalţi mitropoliţi.

Prin dobândirea acestui statut, Biserica Ortodoxă Română obţinea în întregime dreptul la autoconducere, independenţă administrativ-jurisdicţională faţă de oricare alte Biserici Ortodoxe autocefale, rămânând egală în drepturi şi în interdependenţă din punct de vedere dogmatic, canonic şi liturgic.

După Primul Război Mondial, România şi-a recuperat provinciile sale istorice (Basarabia, Bucovina şi Transilvania) aflate până atunci sub stăpâniri străine, formând astfel România Mare (1 Decembrie 1918). În mod spontan şi firesc, ortodocşii români din respectivele provincii s-au unit cu Biserica Ortodoxă Română, reuşindu-se pentru prima oară în istorie unificarea Ortodoxiei româneşti. Prin acest proces de unificare, prestigiul Bisericii Ortodoxe Române a crescut foarte mult în sânul Ortodoxiei şi în relaţiile ei cu celelalte Biserici creştine din lume.

Conceptul noului ansamblu al Catedralei Mântuirii Neamului are o dublă semnificaţie: prima se referă la conformarea în plan a ansamblului, reprezentând caracterul liturgic-misionar, iar cea de-a doua este dată fără îndoială de componenta dominantă a întregului: o catedrală a Neamului Românesc.

Catedrala Mântuirii Neamului se va întinde pe 38.000 de m2, va avea 120 m lungime, 70 m lăţime şi 120 m înălţime, iar în interior, vor putea asista în cadrul slujbelor aproximativ 5000 de credincioşi.

Catedrala Mântuirii Neamului va avea două hramuri: Înălţarea Domnului (Ziua Eroilor) şi Sfântul Apostol Andrei (Ocrotitorul României).

Odată cu înălţarea acestui monument, simbol al Ortodoxiei din România, visul de peste un veac al românilor, de a avea o mare Catedrală închinată celor ce şi-au dat viaţa pentru acest neam şi celui care a creştinat poporul român în urmă cu două mii de ani, va fi dus la îndeplinire.

Preafericitul Părinte Patriarh Daniel subliniază scopul şi mesajul, din punct de vedere spiritual, al unui lăcaş de cult, precizând că: ,,în termeni teologici, o numim mistagogia spaţiului sacru, ce se transmite ca taină, ca mister al credinţei edificiului. Atât arhitectura, cât şi pictura bisericilor ortodoxe sunt cuvânt zidit în simbol, iar simbolul este un cuvânt permanent, o transmitere permanentă a mesajului Evangheliei. De aceea, noi dorim să nu fie construit ceva fără semnificaţie simbolică. Noi nu opunem spiritul şi materia, ci facem din materie o epifanie a spiritului.

În fiecare an, pe 15 iulie se aniversează Ziua Mărcii Poştale Româneşti, ocazie cu care, anul acesta, Romfilatelia abordează tematica 130 de ani de la Recunoaşterea Autocefaliei Bisericii Ortodoxe Române.

Timbrul şi coliţa dantelată ale emisiunii reproduc imaginile proiectului Catedralei Mântuirii Neamului, Tomosul de recunoaştere a Autocefaliei Bisericii Ortodoxe Române (1885), alături de elemente de identitate şi simbolistică tematică (emblema Patriarhiei Române, Crucea Patriarhală).