Reproduceri de Artă - Picturi ce aparțin tezaurului BNR, Plic prima zi 2011 LP 1888FDC

Reproduceri de Artă - Picturi ce aparțin tezaurului BNR, Plic prima zi 2011 LP 1888FDC

Pãstrãtoare a unei importante pãrţi din tezaurul României – lingouri, monede, obiecte din aur – Banca Naţionalã a României deţine şi capodopere ale picturii româneşti.

Emisiunea filatelicã pe care Romfilatelia o introduce în circulaţie, „Reproduceri de artã – Picturi ce aparţin tezaurului Bãncii Naţionale a României“, ilustreazã, pe mãrcile poştale, patru picturi aparţinând lui Nicolae Grigorescu, Eugeniu Voinescu şi George Demetrescu Mirea, expuse în Sala de Consiliu a Bãncii.

Nicolae Grigorescu (1838-1907) este socotit a fi marele maestru al penelului românesc care a ilustrat, în picturile sale, simbioza dintre realismul Școlii de la Barbizon, impresionism şi simbolism.

În perioada de dinaintea plecãrii la Paris, el a executat picturi religioase la Mãnãstirile Bãicoi, Zamfira şi Agapia.

Începând cu 1861, alãturi de Auguste Renoir, frecventeazã atelierul lui Sébastien Cornu din Paris. Nu dupã mult timp se alãturã Școlii de la Barbizon unde îşi va desãvârşi educaţia picturalã.

Anul 1873 este anul când începe sã facã vizite de studii la Roma, Napoli, Pompei, apoi în Grecia şi Austria, la Viena. În picturile realizate în aceste cãlãtorii pregnantã este influenţa Școlii de la Barbizon.

Dupã 1890, pictorul se stabileşte în România unde majoritatea picturilor sale abordeazã subiectele rustice: portrete de ţãrani, care cu boi, peisaje specific româneşti.

Pe timbrul cu valoarea nominalã de 3,00 Lei este ilustratã pictura maestrului, Rodica. Realizatã în 1894, compoziţia înfãţişeazã o imagine de varã fierbinte când se secera grâul. Principalul personaj feminin, aflat în prim planul compoziţiei, este o femeie purtând un vas cu apã.

Nicolae Grigorescu a fost primul artist plastic membru al Academiei Române.

Pe timbrul cu valoarea nominalã de 2,10 lei este ilustratã compoziţia Marinã, realizatã de Eugeniu Voinescu (1842-1909).

Pictorul a urmat studii de literaturã şi drept la Cairo şi Paris, unde s-a împrietenit cu pictorul rus I. K. Aivazovski, maestru al peisajului marin.

Eugeniu Voinescu a fost, în perioada 1879-1888, consul general al României la Budapesta, Constantinopol şi Odessa.

În 1889 debuteazã cu o expoziţie prezentatã publicului la Salonul Ateneului Român din Bucureşti.

Ca realizator de tablouri cu subiecte marine, Voinescu a fost, în epocã, cel mai cunoscut pictor din România.

Trebuie remarcat cã tablourile Rodica de Grigorescu şi Marina lui Voinescu sunt, alãturi de picturile murale ale Ateneului Român, cele mai de seamã exemple de picturã monumentalã ale Bucureştiului.

Pe timbrele cu valoarea nominalã de 1,40 lei şi 7,60 lei, sunt ilustrate compoziţiile alegorice Mercur şi Prometeu, realizate de George Demetrescu Mirea (1852-1934).

Pictorul a studiat la Școala de Belle Arte din Bucureşti cu Theodor Aman.

A participat la Rãzboiul de Independenţã (1877-1878), ca pictor ataşat, alãturi de Nicolae Grigorescu, Carol Popp de Szatmary şi Sava Henţia. În 1879 obţine o bursã de studii la Paris la clasa lui Carolus Duran de la École des Beaux Arts.

Între 1887 şi 1888 a executat pictura plafonului Casei Vernescu din Bucureşti. În 1897 este numit director al Școlii de Belle Arte din Bucureşti, funcţie pe care o va deţine pânã în 1927. Printre lucrãrile importante ale pictorului G.D. Mirea menţionãm şi decoraţiunile murale de la Banca Naţionalã a României şi Casa Scriitorilor din Bucureşti, precum şi pe cele de la Universitatea din Iaşi.