100 de ani de Olimpism în România, Plic prima zi 2014 LP 2039FDC

100 de ani de Olimpism în România, Plic prima zi 2014 LP 2039FDC

Pierre de Coubertin, părintele olimpismului modern, a susţinut valoarea sportului ca element de dialog între comunităţi, de promovare a păcii şi de încurajare a competiţiei corecte dincolo de orice fel de discriminare şi păcăleală. Comitetul Olimpic Român (COR) a fost înfiinţat la 27 martie 1914,avându-l ca preşedinte pe principele Carol I al României, acesta devenind Comitetul Olimpic şi Sportiv Român (COSR) în 2004, sub preşedinţia lui Octavian Morariu.

Timbrul emisiunii cu valoarea nominală de 1,00 lei ilustrează logoul aniversar al COSR. Timbrul din coliţa emisiunii cu valoarea nominală de 14,50 lei înfăţişează simbolic evenimentul, iar fundalul grafic al coliţei reproduce o imagine sugestivă a aprinderii flăcării olimpice la deschiderea oficială a Jocurilor.

De-a lungul timpului, forul olimpic a avut 16 preşedinţi, personalităţi marcante ale momentului, Lia Manoliu fiind singura femeie care a condus mişcarea olimpică din România, o prezenţă foarte apreciată atât pe plan intern, cât şi internaţional. Lia Manoliu,o frumoasă legendă a sportului românesc, medaliată cu aur la Jocurile Olimpice de Vară din Mexic (1968) şi cu bronz la Jocurile Olimpice de Vară de laRoma (1960), respectiv Tokyo (1964) la proba dearuncare a discului, a participat la 6 ediţii consecutive ale Jocurilor Olimpice (de la Helsinki, 1952, până la Munchen, 1972), deţinând astfel un record de longevitate olimpică menţionat şi în „Cartea Recordurilor”.

Sporturile cu tradiţie din România, care au făcut istorie în mişcarea olimpică, sunt gimnastica, atletismul, canotajul, kaiac-canoe, luptele, tirul, judo, scrima, nataţia, halterele şi boxul.

Prima medalie olimpică pentru România a fost cucerită de echipa de rugby, prin bronzul obţinut la Jocurile Olimpice de Vară de la Paris, în 1924.

Mai târziu, la Jocurile Olimpice de la Helsinki, în 1952, Iosif Sârbua devenit primul campion olimpic al României, la tir, iar prima campioană olimpică a României a fost atleta Iolanda Balaş, la săritura în înălţime, la Jocurile Olimpice de la Roma, în 1960. De asemenea, Iolanda Balaş a fost prima sportivă din România, dublă campioană olimpică la două ediţii consecutive (Roma, 1960 şi Tokyo, 1964).

La Jocurile Olimpice de Iarnă de la Grenoble din 1968, echipajul de bob format din Ion Panţuru şi Nicolae Neagoe şi-a adjudecat medalia de bronz, rămasă solitară în istoria sporturilor de iarnă.

Românii nu au uitat nici acum titlul olimpic cucerit de Ivan Patzaichin în 1972, la Munchen, când în seriile de calificare a finalizat cursa cu pagaia ruptă. Prezent la 5 ediţii ale Jocurilor Olimpice, devenit cvadruplu campion olimpic, Ivan este supranumit „amiralul flotei de aur a României”.

Milioane de români au fredonat la unison imnul ţării în timp ce Nadia Comăneci, o fetiţă de 14 ani, uimea lumea sportului cu o performanţă extraordinară – primul 10 din istoria gimnasticii mondiale, devenind astfel campioană olimpică la Montreal, în 1976.

Idol pentru toţi copiii talentaţi şi dornici să facă performanţă este şi canotoarea Elisabeta Lipă, prezentă la 6 ediţii a Jocurilor Olimpice. Deţinătoare a 5 titluri olimpice, Elisabeta Lipă a fost declarată de către Federaţia Internaţională de Canotaj drept „cea mai bună canotoare a secolului al XX-lea”.

Într-un secol de olimpism, în care a participat la 19 ediţii ale Jocurilor Olimpice de vară şi 20 de ediţii de iarnă, România şi-a adjudecat 302 medalii olimpice (88 de aur, 94 de argint şi 120 de bronz). Cea mai bună clasare în ierarhia pe medalii a fost stabilită la Jocurile Olimpice de la Los Angeles, în 1984, atunci când Echipa Olimpică a cucerit 53 de medalii (20 de aur, 16 de argint şi 17 de bronz).