Colecția numismatică a BNR, Tezaure Monetare II, Plic prima zi 2015 LP 2087FDC

Colecția numismatică a BNR, Tezaure Monetare II, Plic prima zi 2015 LP 2087FDC

Colecţia numismatică a Băncii Naţionale a României s-a constituit în ultimele decenii cu scopul de a prezenta publicului o cât mai completă imagine a istoriei circulaţiei monetare în spaţiul românesc.

Continuând seria proiectului lansat în 2014, timbrele noii emisiuni ilustrează monedele dacice de argint, monedele romane imperiale de aur, monedele poloneze de argint şi ducaţii olandezi.

Pe timbrul cu valoarea nominală de 2,00 lei sunt reprezentate monedele dacice de argint. Acestea au cunoscut o varietate mare de tipuri, având ca prototip tetradrahmele Regelui macedonean Filip al II-lea (359-336 î.Hr.), în special cele emise postum, care aveau pe avers efigia lui Zeus purtând cunună de lauri, iar pe revers un călăreţ şi numele dinastului macedonean. Primele serii monetare păstrează multe dintre trăsăturile principale ale reprezentărilor originale, precum şi părţi sau numai litere din legendă. Treptat însă, valoarea intrinsecă a monedelor de argint geto-dacice a tot scăzut, metalul comun ajungând să predomine în aliaj. În secolul I î.Hr., reprezentările care apăreau pe aceste monede erau deja doar simple reproduceri schematice, fără să mai păstreze elemente de legendă.

În colecţia numismatică a BNR se găseşte un tezaur descoperit în Bucovina, alcătuit din monede de tip Huşi-Vovrieşti. Caracteristica principală a acestor piese, datate în secolul al III-lea î.Hr., este prezenţa tăieturilor de pe revers.

Monedele romane imperiale de aur sunt reprezentate pe timbrul cu valoarea nominală de 2,40 lei. Sistemul monetar roman imperial a fost creat de Augustus (27 î.Hr.-14 d.Hr.). Acesta a revenit la sistemul bimetalist aur-argint al lui Cezar. În acest context, greutatea aureus-ului a fost stabilită la circa 8 g, iar cea a denarului la circa 4 g, cu o rată de schimb de 1 aureus = 25 denari. Între descoperirile monetare din Provincia Dacia apar sporadic şi aurei, semn că a fost posibilă folosirea lor uzuală. Fiind însă vorba despre monede cu valoare intrinsecă mare, deţinătorii acestora le acordau mai multă atenţie decât pieselor din argint şi bronz.

Tezaurul de la Piteşti, alcătuit din monede de aur din timpul împăratului Gordian al III-lea (238-244), aflat în colecţia numismatică a BNR, este cel mai mare tezaur de aurei descoperit până acum pe teritoriul României.

Pe timbrul cu valoare nominală de 8,10 lei este reprezentat Ducatul olandez. Regulamentele Organice au încercat, pentru prima oară, unificarea cursurilor monetare din Principatele Române prin instituirea a două etaloane, ambele raportate la un leu de calcul împărţit în 40 de parale. Etalonul de aur era asigurat de ducatul olandez, evaluat la 31 de lei şi 20 de parale, în timp ce etalonul de argint, reprezentat de sfanţ valora 2 lei şi 10 parale.

În colecţia numismatică a BNR se păstrează un tezaur datat în prima jumătate a secolului al XIX-lea, descoperit în localitatea Mihăieşti, comuna Hodoroceni, judeţul Suceava, alcătuit în mare parte din ducaţi olandezi, cărora li se alătură ducaţi veneţieni şi diverse monede otomane.

Monedele poloneze de argint sunt reprezentate pe timbrul cu valoarea nominală de 14,50 lei. În primele decenii ale secolului al XVI-lea, circulaţia monetară din Ţările Române a fost dominată de piese cu valoare redusă, dintre care s-au remarcat monedele poloneze de argint (jumătăţile de groşi), asprii turceşti şi dinarii ungureşti. Circulaţia monetară s-a optimizat treptat, pentru a acoperi nevoile comerţului, prin pătrunderea unor monede de aur, a emisiunilor de argint de valoare mare şi a mai multor categorii de monede poloneze de argint de valoare mijlocie: tripli groşi, polturi şi groşi.

În colecţia numismatică a BNR se păstrează mai multe depozite monetare alcătuite din monede poloneze din argint din secolele XVI-XVII, descoperite mai cu seamă pe teritoriul Moldovei.

Poziția vinietei poate suferi permutări între valorile seriei!