Ceasul florilor I (uzuale), plic prima zi 2013 LP 1966FDC

Ceasul florilor I (uzuale), plic prima zi 2013 LP 1966FDC

Pe timbrul cu valoarea nominalã de 0,60 lei este ilustrat Macul roşu de câmp (Papaver rhoeas) a cãrui orã de înflorire este 5 a.m.

Este o plantã anualã, ierboasã, înaltã de 20-100 cm. Tulpina, care se dezvoltã dintr-o rãdãcinã pivotantã, este ramificatã şi are peri aspri, aşezaţi perpendicular pe axul tulpinii. Frunzele sunt divizate şi dinţate pe margini. Florile sunt solitare, mari, fiind formate din douã sepale mari, verzi, pãroase şi din patru petale roşii, lucioase, lungi de 4-6 cm. Fructul este o capsulã de 1-2 cm, având forma unei cupe cu extremitatea superioarã stelatã care adãposteste multe seminţe mici, de culoare brun-negricioasã, comestibile. Planta este strãbãtutã de numeroase vase ce conţin latex.

Alãturi de Macul roşu de câmp, este reprezentat un ceas de şemineu, realizat în Franţa, în secolul al XIX-lea.

Pe timbrul cu valoarea nominalã de 0,80 lei este ilustratã Cicoarea (Cichorium inthybus) a cãrei orã de înflorire este 6 a.m.

Este o plantã ierboasã, perenã şi comestibilã. Este cunoscutã încã din antichitate şi a fost folositã în Egipt ca remediu la bolile hepato-biliare şi renale. Adesea este cultivatã pentru rãdãcinile sale din care se extrage un surogat de cafea. Rãdãcina este groasã, pivotantã, iar tulpina este dreaptã, ramificatã şi poate atinge doi metri în înãlţime. Frunzele de la bazã sunt alungite, adânc scobite, iar cele de pe tulpinã sunt ovale şi ascuţite la vârf.

Florile sunt de culoare albastrã, grupate solitar pe tulpinã şi pe ramurile laterale. Înfloresc din iulie şi pânã la sfârşitul lunii august.

Alãturi de Cicoare, este reprezentat un ceas de voiaj cu sonerie, realizat înAustria, la începutul secolului al XIX-lea.

Pe timbrul cu valoarea nominalã de 1,00 lei este ilustrat Luceafãrul (Scorzonera rosea) a cãrui orã de înflorire este 7 a.m.

Este o plantã ierboasã, perenã care creşte în zonamontanãşi subalpinã, în fâneţe, pajişti, poieni. O recunoaştem dupã florile în formã de stea, de un roz deschis. Tulpina este simplã, netedã, înaltã de 15-70 cm. Frunzele de la baza tulpinii sunt lungi şi în formã de lance. Înfloreşte din luna iunie pânã în august.

Alãturi de Luceafãr, este reprezentat un ceas de masã, realizat laParis, la sfârşitul secolului al XIX-lea.

Pe timbrul cu valoarea nominalã de 1,60 lei este ilustratã Calcea calului (Caltha palustris) a cãrei orã de înflorire este 8 a.m.

Este o specie spontanã, perenã, ierboasã. Tulpina este înaltã de 20-55 cm, frunzele sunt lucioase, în formã de rinichi şi cu peţiol lung, iar florile de culoarea galben-aurie. Staminele sunt numeroase, dispuse în spiralã.

Creşte în locuri cu exces de umiditate, de la şes şi pânã la zona subalpinã. La fel ca mulţi membri ai familiei Ranunculacee, din care face parte, este o plantã toxicã. Înfloreşte în perioada aprilie-iunie.

Alãturi de Calcea calului, este reprezentat un ceas de masã tip Neuchatele, W.&A. Schmid-Schenker, realizat în Germania, în prima jumãtate a secolului al XX-lea.

Pe timbrul cu valoarea nominalã de 2,40 lei este ilustratã Floarea soarelui (Helianthus annuus) a cãrei orã de înflorire este 9 a.m.

Este o plantã ierboasã, anualã, originarã din America de Nord. A fost adusã în Europa în secolul al XVI-lea pentru a fi cultivatã mai ales pentru seminţele sale bogate în ulei. Frunzele sunt mari, întregi, iar tulpina înaltã de 2 metri, uneori chiar şi de 5 metri, se terminã cu o singurã floare de culoare galbenã, cu un diametru de 25-50 cm. Seminţele conţin, fãrã coaja fructului circa 55% ulei comestibil, cu întrebuinţare în mai multe domenii industriale.

Aceastã plantã prezintã o particularitate unicã şi anume, aceea de a fi mereu orientatã spre soare, urmãrindu-i traiectoria pe tot parcursul zilei.

Alãturi de Floarea soarelui este reprezentat un ceas tip portic, P. Bonnet & P. Pottier, laParis, realizat la sfârşitul secolului al XIX-lea.

Pe timbrul cu valoarea nominalã de 5,00 lei este ilustrat Stejãrelul (Veronica chamaedrys) a cãrui orã de înflorire este 10 a.m.

Este o plantã ierboasã, perenã, înaltã de 10-40 cm. Din aprilie pânã în iunie, în pajişti, tufãrişuri şi margini de pãduri, iese uşor în evidenţã datoritã frumoaselor sale flori de un albastru azuriu. Înfloresc dimineaţa, însã pânã seara, acestea capãtã o culoare roz-violacee. Încercaţi sã o culegeţi şi veţi observa cum florile se desprind foarte uşor de plantã. Frunzele sunt opuse, de forma oval-triunghiularã, uşor dinţate pe margini şi pãroase. Fructele au formã de inimã. Stejãrelul este o plantã medicinalã folositã în tratarea unor afecţiuni ale pielii, rinichilor, plãmânilor şi purificarea sângelui.

Alãturi de Stejãrel, este reprezentatã o carcasã pentru ceas de masã în stil Boulle, realizatã în Franţa, în secolul al XIX-lea.