Arhitectură: Palatul Băncii Naționale a României, Plic prima zi 2013 LP 1976FDC

Arhitectură: Palatul Băncii Naționale a României, Plic prima zi 2013 LP 1976FDC

Banca Naţionalã a României, instituţie de credit care a deţinut încã de la crearea sa privilegiul exclusiv al emisiunii de bancnote, a luat fiinţã la 17/29 aprilie 1880. Importanţa economicã şi socialã a activitãţii desfãşurate de cãtre Banca Naţionalã a României reclama existenţa unui local propriu, care sã îi defineascã şi sã îi exprime identitatea într-o manierã puternicã şi de neconfundat. Astfel, în perioada 1884-1889, în inima zonei comerciale a Bucureştiului, delimitatã de strãzile Lipscani, Smârdan, Karageorgevici şi Doamnei, pe locul celui mai mare han din istoria oraşului, hanul Șerban Vodã, a fost construit Palatul Bãncii Naţionale a României.

Proiectul de arhitecturã a fost încredinţat arhitecţilor francezi Marie-Joseph Cassien Bernard şi Albert Galleron, iar lucrãrile de construcţie şi amenajãrile interioare au fost conduse de arhitecţii Nicolae Cerchez şi Constantin Bãicoianu şi supravegheate, în numele Consiliului de administraţiei al bãncii, de cãtre Eugeniu Carada, director al instituţiei, personalitate remarcabilã a vremii, unul dintre întemeietorii României moderne.

Pe timbrul cu valoarea nominalã de 3,10 lei este reprezentat Palatul Bãncii Naţionale a României, respectiv faţada principalã şi cea de vest. Arhitectura edificiului, caracterizatã de monumentalitate şi de o puternicã forţã expresivã, este subordonatã principiilor stilului eclectic de facturã academicã. Aceasta preia multiple elemente din arhitectura Renaşterii şi a Clasicismului francez şi se distinge prin armonia proporţiilor, echilibrul volumelor şi o ornamentaţie specificã arhitecturii edificiilor publice europene ale epocii.

Pe timbrul cu valoarea nominalã de 3,60 lei este reprezentatã Sala de marmurã, vechea Salã a ghişeelor, care astãzi adãposteşte Muzeul BNR. Spaţiul este dezvoltat pe douã niveluri. La parter, spaţiul central este înconjurat pe trei laturi de o galerie continuã, rezervatã, în epocã, ariei de lucru a funcţionarilor bãncii. Aceasta era separatã de zona centralã, destinatã publicului, prin intermediul unor ghişee din lemn. În registrul superior al sãlii, se regãseşte o succesiune de goluri şi coloane duble. Deasupra cornişei, sala este decoratã cu o serie de ornamente vegetale şi figurative care fac trimitere la mitologia clasicã.

Pe timbrul cu valoarea nominalã de 4,50 lei este reprezentat Holul central de la parterul Palatului BNR. Rolul acestuia este unul de distribuţie, fãcând trecerea între intrarea principalã şi Sala de marmurã şi constituind punctul de pornire al celor douã scãri monumentale spre spaţiile de reprezentare ale clãdirii de la etajul I.

Pe timbrul cu valoarea nominalã de 4,70 lei este reprezentatã una dintre cele douã Scãri monumentale, plasate simetric în raport cu axa longitudinalã a construcţiei, care asigurã accesul la etajul I al clãdirii. Scãrile pornesc de la parter, din holul central, într-o singurã rampã, pânã la podestul intermediar, de unde se continuã spre etajul I cu alte douã rampe, de o parte şi de alta a primelor, delimitate la interior de balustrade de marmurã.