Clubul Sportiv Rapid București - 100 de ani, cărți poștale maxime 2023 LP 2423CM

Clubul Sportiv Rapid București - 100 de ani, cărți poștale maxime 2023 LP 2423CM

„Rapidul este o dragoste nestinsă, nesfârșită, de care nu ne despărțim niciodată. Dacă Rapidul n-ar fi existat, el ar fi trebuit inventat”.

Dan Claudiu Tănăsescu

Emisiunea este alcătuită din 2 mărci poștale, 1 coliță dantelată și 1 plic „prima zi”.

Cele două mărci poștale, cu valorile nominale de 2,90 lei și 5 lei, au în compoziția grafică o imagine a «bijuteriei» Clubului, viitoarea arenă fotbalistică și respectiv secvențe ale unor evenimente sportive: un meci de volei, o „galerie” entuziasmată de câștigarea unei cupe la volei și o tribună cu spectatori. Emblema Clubului, care include ultracunoscuta emblemă a CFR-ului, personalizează imaginile de ansamblu ale mărcilor poștale.

Colița filatelică, cu un timbru perforat de dimensiuni generoase, cu valoarea nominală de 34 lei, apare ca o intrare spre o arenă de fotbal, în care arhitectura fațadei actualului stadion este completată (figurativ) cu arhitectura viitoarei arene moderne a fotbalului-rege.

Emblema Clubului este mărginită de un contur perforat, prezentându-se ca o minge.

Personajele din materialul foto reprezintă sportivi recordmeni la diverse discipline, membri ai Clubului Rapid București.

Plicul prima zi, care etalează mărcile poștale ale emisiunii, cu o ștampilă sportivă având un desen simbolic o minge regăsită, după cum se știe, la fotbal, handbal, volei, baschet, are ca ilustrare tematică o locomotivă, cu elemente vizibile (embleme și text) destinate să prezinte publicului mesajele pentru recunoașterea simbolisticii Clubului.

Un facsimil al Procesului Verbal ce atestă Actul de constituire a Clubului Sportiv al personalului CFR, redactat la 11 iunie 1923, este, de asemenea redat pe plicul prima zi.

Actul care atestă înființarea „Clubului Sportiv al personalului CFR” este datat 25 iunie 1923 și poartă semnăturile a 28 de oameni. Procesul verbal numărul 3 are data de 5 iulie 1923 și se referă la chestiunea echipării unei echipe de fotbal.

În toată istoria sa, alături de succesele obținute la fotbal, volei, handbal etc., Rapidul are 5 atleți medaliați la Jocurile Olimpice: Valeria Bufanu, Vali Ionescu, Violeta Beclea, Gabriela Szabo și Marian Oprea. Valeria Bufanu este prima sportivă a Rapidului care a urcat pe podiumul olimpic, argint la 100 de metri garduri la JO Munchen 1972.

Peste 12 ani, la Los Angeles, Vali Ionescu devenea, la rândul său, vicecampioană olimpică la săritura în lungime. Tot un argint olimpic avea să cucerească și Violeta Beclea la JO Sydney 2000 în proba de 1500 m. Cea mai prolifică atletă a Rapidului la Jocurile Olimpice a fost Gabriela Szabo. Szabo a luat argint la 1500 m în 1996 la Atlanta, bronz în 2000 la Sydney, la 1500 de metri, și aur, tot la Sydney dar în proba de 5000 de metri. Ultimul atlet al Rapidului care a cucerit o medalie de aur este Marian Oprea, argint la triplusalt, la JO Atena 2004. 6 dintre cele 7 medalii olimpice cucerite de sportivii clubului Rapid au fost obținute și datorită lui Mihai Zaharia, sportiv, antrenor și președinte al clubului timp de 50 de ani.

Noul stadion, emblemă a renașterii unui simbol de suflet, marchează într-un an centenar o istorie încă vie a unui club sportiv de suflet.

Un Club sportiv peste tot iubit, peste tot acasă!

La mulți ani, Rapid București!