Poșta Română - 150 de ani de tradiție și modernitate 2012 LP 1953
search
  • Poșta Română - 150 de ani de tradiție și modernitate 2012 LP 1953

Poșta Română - 150 de ani de tradiție și modernitate 2012 LP 1953

1953
11,00 lei
În stoc
An aparitie
2012
Calitate
MNH
Tip
Serie simplă
Tematica
Ziua Marcii Postale

Poșta Română - 150 de ani de tradiție și modernitate 2012 LP 1953

Urmând cursul firesc al evenimentelor istorice, după Unirea Principatelor Române din 1859, instituţiile administrative şi politice ale celor două state româneşti trebuiau unificate.

Acest fapt se va întâmpla după trei ani, pe 24 ianuarie 1862, când cele două Adunãri, ale Moldovei şi Țării Româneşti, încep să funcţioneze ca organ legislativ unic.

În luna martie a anului 1862 este legiferată unificarea administraţiilor poştale din cele două Principate, iar noua structură începe sã funcţioneze efectiv în luna august a aceluiaşi an, la Bucureşti, sub denumirea „Direcţia Generală Unificatã a Poştei“.

Tariful poştal avea ca obiectiv principal reducerea taxelor poştale ca urmare a creşterii traficului de corespondenţã şi introducerea taxelor unice pentru întreaga ţarã, indiferent de distanţã.

Urmare a faptului cã Moldova dispunea de un serviciu poştal mai eficient decât cel din Țara Româneascã, acolo introducându-se deja uzul mãrcilor poştale, se impuneau mãsuri speciale pentru îmbunãtãţirea întregii activitãţi poştale şi în Țara Româneascã.

În luna mai a anului 1862, odatã cu intrarea în vigoare a noilor tarife, este retrasã din circulaţie emisiunea de mãrci poştale „Moldova II“, iar în lunile iunie şi iulie apare emisiunea de mãrci poştale „Principatele Unite“, tipar de mânã, în Țara Româneascã (28 iunie) şi Moldova (15 iulie).

Mãrcile poştale ale emisiunii cu valorile nominale de 3, 6 şi 30 de parale erau reproduse în cele trei culori ale drapelului naţional. Cea de 3 parale era galbenã, cea de 6 parale era roşie, iar cea de 30 de parale avea culoarea albastrã. Imprimarea mãrcilor poştale s-a realizat pe o maşinã rudimentarã adusã de la Iaşi, în poziţie „tête-bêche“.

Imaginile reproduse pe mãrcile poştale erau semnele heraldice ale celor douã Principate: vulturul Munteniei şi bourul Moldovei.

În 1864, fiind aduse instalaţii noi, este lansatã a doua emisiune „Principatele Unite“, tipar de maşinã.

Dupã zece ani, în 1874, la Berna, România a devenit, prin semnãtura lui George Lahovary, membru fondator al Uniunii Poştale Generale (din 1878 – Uniunea Poştalã Universalã).

În 1948, Uniunea Poştalã Universalã a devenit o instituţie specializatã a Organizaţiei Naţiunilor Unite, fiind principalul forum pentru cooperarea între serviciile poştale şi asigurarea precisã a unei reţele universale a serviciilor şi produselor poştale actuale.

În 2004, la Bucureşti, s-a desfãşurat cel de-al 23-lea Congres UPU, primul congres organizat într-o ţarã est europeanã.

Al 24-lea Congres UPU a fost gãzduit în 2008 de Geneva, an în care România a organizat expoziţia filatelicã mondialã EFIRO, marcând împlinirea a 150 de ani de la emiterea celebrelor timbre „Cap de Bour -1858“ de cãtre serviciile poştale din Moldova, la numai 18 ani de la punerea în circulaţie a primelor mãrci poştale din lume, în Marea Britanie.

Între 24 septembrie şi 15 octombrie 2012, la Doha, în Qatar, sunt programate lucrãrile celui de-al 25-lea Congres al Uniunii Poştale Universale, la care vor participa reprezentanţii celor 192 de state membreale UPU.

Cu ocazia împlinirii a 150 de ani de la înfiinţarea Direcţiei Generale de Poştã unificatã din România, Romfilatelia introduce în circulaţie o emisiune de mãrci poştale dedicatã acestui eveniment şi care va fiprezentatã în cadrul Congresului de la Doha, în contextul participãrii României la aceastã întrunire.

Timbrul cu valoarea nominalã de 1,00 lei reproduce imaginile celortrei mãrci poştale ale emisiuni „Principatele Unite“, apãrutã în 1862.

Timbrul cu valoarea nominalã de 8,10 lei reproduce imaginea edificiului Palatului Poştelor din Bucureşti, construit între anii 1894-1900 dupã planurile arhitectului Alexandru Sãvulescu.