A XX-a Ediție a Festivalului George Enescu, minicoli de 8 timbre și 1 vinietă 2011 LP 1914g

A XX-a Ediție a Festivalului și Concursului Internațional George Enescu, minicoli de 8 timbre și 1 vinietă 2011 LP 1914g

În urmã cu 53 de ani, la iniţiativa dirijorului George Georgescu, a fost organizatã la Bucureşti prima ediţie a Festivalului şi Concursului Internaţional „George Enescu“.

Acest Festival s-a dorit a fi nu numai un semn al recunoaşterii geniului enescian, dar şi un omagiu adus vieţii şi creaţiei sale.

De-a lungul primelor ediţii, pe scena Festivalului s-au reunit prestigioase nume ale muzicii mondiale dintre care menţionãm pe Lordul Yehudi Menuhin, Sviatoslav Richter, Herbert von Karajan sau David Oïstrakh.

Totodatã, Festivalul şi Concursul Internaţional „George Enescu“ a fost rampã de lansare pentru Eugenia Moldoveanu, Marina Krilovici, Mariana Slãtinaru Nistor, Ludovic Spiess, Viorica Cortez, Pascal Roge, Valentin Gheorghiu sau Dan Grigore.

La 130 de ani de la naşterea marelui George Enescu, a XX-a ediţie a Festivalului, ce se va desfãşura la Bucureşti, între 1 şi 25 septembrie 2011, va cuprinde Seri de concerte sub genericul: Mari orchestre ale lumii, Recitaluri şi concerte camerale, Concertele de la miezul nopţii, World Music, Spectacole de operã şi balet, Muzica secolului XXI, Enescu şi contemporanii sãi şi Oraşul culturii.

În cadrul primei ediţii din anul 1958 a Festivalului, a avut loc premiera româneascã a operei enesciene „Oedip“, în rolul principal fiind David Ohanesian.

Premiera mondialã a operei a avut loc la Opera Garnier din Paris, pe 13 martie 1936, ea fiind un omagiu adus Mariei Rosetti-Tescanu, viitoare soţie a lui George Enescu.

„George Enescu provoca admiraţia. Era un violonist magnific. Un pianist excelent şi totodatã un compozitor foarte preţuit… Oedip este una dintre operele cele mai uimitoare ale muzicii contemporane.“ (1944, Piero Copolla, compozitor şi dirijor italian)

De-a lungul celor nouãsprezece ediţii ale Festivalului, opera „Oedip“ a fost montatã de multe ori, dar una din cele mai spectaculoase puneri în scenã a operei a fost realizatã de Andrei Șerban, în anul 1995. Opera a mai fost montatã pe scene lirice în Italia, Germania, Austria, Marea Britanie şi SUA.

Ateneul Român a fost gazdã a tuturor ediţiilor Festivalului, acustica sãlii acestuia fiind printre cele mai bune din lume.

În urmã cu 125 de ani, s-a pus piatra de temelie a Ateneului Român, pe locul care aparţinea familiei Vãcãreştilor şi unde fusese turnatã fundaţia pentru manejul „Societãţii Ecvestre Române“.

O parte din fondurile destinate construcţiei au fost adunate prin subscripţie publicã, celebru fiind îndemnul „Daţi un leu pentru Ateneu!“.

Planurile Ateneului au fost concepute de arhitectul francez Albert Galleron.

Clãdirea are un peristil sprijinit pe opt coloane ionice. Între peristil şi coloane se aflã mari medalioane în mozaic care îi reprezintã pe Neagoe Basarab, Alexandru cel Bun, regele Carol I, Vasile Lupu şi Matei Basarab. Construcţia se terminã cu o cupolã decoratã.

Sala de concerte are aproximativ 800 de locuri din care 52 de loji. Deasupra acestora, cu excepţia scenei, de jur împrejur, se desfãşoarã o frescã monumentalã, latã de 3 m şi lungã de 70 m, realizatã de pictorul Costin Petrescu, între anii 1933 şi 1939. Fresca prezintã, în cele 25 de scene, momente importante din istoria poporului român.

Ateneul Român se aflã, începând cu anul 2007, împreunã cu Palatul Cantacuzino (Muzeul Naţional „George Enescu“), în Patrimoniul Cultural European.