Ciuperci 2008 LP 1792

Ciuperci 2008 LP 1792

Această emisiune prezintă şase specii de ciuperci, comestibile şi necomestibile.

Lepiota rhacodes (Burete şerpesc şofraniu), este ilustrată pe timbrul cu valoarea nominală de 1,20 Lei. Este o ciupercă de mărime mijlocie-mare, comestibilă, care creşte pe sol, în grupuri sau izolat. Pălăria are 10-20 cm diametrul, de formă sferică sau ovoidă, netedă, de culoare brun-cenuşie.

Lactarius deliciosus (Râşcov), este ilustrată pe timbrul cu valoarea nominală de 1,40 Lei. Este o ciupercă de mărime mică-mijlocie, comestibilă, viu colorată care creşte pe sol, în grupuri. Pălăria ei, groasă şi cărnoasă, are 5-16 cm diametru; la început este convexă, apoi devine plană iar după un timp ia forma de pâlnie cu marginile răsucite în jos. Piciorul cilindric este înalt de 3-8 cm şi gros de 1,5-2 cm, are aceeaşi culoare cu pălaria, iar mai târziu devine verde.

Carnea este albă sau gălbuie, moale şi  fragilă; în contact cu aerul devine portocalie, apoi verde. Cu aromă plăcută, are gust dulce amărui. Creşte în păduri de conifere, întotdeauna în regiunile muntoase. Poate fi întâlnită din luna iunie până în octombrie.

Morchella esculenta (Zbârciog), este ilustrată pe timbrul cu valoarea nominală de 2,00 Lei. Este o ciupercă de mărime mijlocie-mare, comestibilă, partea fertilă seamănând cu o căciulă. Creşte pe sol solitară sau în grupuri. Pălăria are 4-8 cm în diametru şi 8-15 cm înălţime. Forma este conică sau ovoidă. Culoarea generală a pălăriei este la început cenuşie sau ocru-cenuşiu, apoi galbenă ca mierea.

Piciorul este înalt de 3-7 cm şi gros de 2-3 cm, casant, gol pe dinăuntru, cilindric, drept, spre bază puţin îngroşat. Carnea este albă, casantă şi are miros plăcut de făină. Creşte pe locuri nisipoase şi umede, în păduri de conifere şi foioase, în poieni, luminişuri, în grădini, la marginea drumurilor. Poate fi recoltată din aprilie până la începutul lui iunie.

Paxillus involutus (Bureţi porceşti) este ilustrată pe timbrul cu valoarea nominală de 2,40 Lei. Este o ciupercă necomestibilă, de talie mijlocie care creşte pe sol câte una. Pălăria are culoarea galbenă sau brună. La apăsare devine maro-roşcată. Piciorul are 6-8 cm înălţime şi 1-3 cm grosime. Este cilindric, suplu, plin, tare, uneori curbat şi are culoarea mai deschisă decât pălăria. Carnea este fragilă, gălbuie; când este secţionată îşi schimbă culoarea în maro-roşcat. Are miros de fructe, iar gustul este acru. O găsim în păduri de foioase, de conifere, în tufişuri şi grădini. Apare vara şi toamna.

Gyromitra esculenta (Zbârciog gras) este ilustrată pe timbrul cu valoarea nominală de 3,00 Lei. Este o ciupercă necomestibilă, de mărime mijlocie – mare, cu aspect diferit faţă de marea majoritate a ciupercilor obişnuite. Apare izolată sau în grupuri. Pălăria are partea fertilă de o formă nedefinită care prezintă numeroase pliuri lobate precum circumvoluţiunile unui creier. Mărimea, forma şi poziţia pe suprafaţa pălăriei a fiecărei circumvoluţiuni ajută la caracterizarea speciei. Marginile pălăriei sunt sudate cu piciorul.

Are culoarea maro – roşcată, ocru sau maro închis. Diametrul proiecţiei pălăriei este de 3 – 10 cm, aceasta ocupând 3 – 8 cm înălţime. Piciorul cilindric este înalt de 3 – 6 cm şi gros de 2 – 3 cm, neted sau brăzdat. Carnea, atât cea a pălăriei cât şi cea a piciorului, este asemănătoare cu ceara, casantă. Creşte în grupuri numeroase, în păduri de conifere, cu sol nisipos, dar poate apărea şi în păduri de foioase. Luna cea mai prielnică este aprilie, dar poate apărea şi în martie, precum şi în lunile de vară.

Russula emetica (vineţica focului) este ilustrată pe timbrul cu valoarea nominală de 4,50 Lei. Este o ciupercă necomestibilă, mică sau mijlocie. Pălăria are culoarea în general roşie întunecată sau roz purpuriu, dar uneori poate fi roşie-cafenie sau roşie-gălbuie. Diametrul pălăriei are 4-7 cm. Piciorul este alb sau, uneori, are o uşoară tentă de roz. Este cilindric, neted, plin, moale, fragil, de 4-8 cm înălţime şi 1-2 cm grosime. Carnea este albă, fragilă, cu miros greţos, respingător. Creşte pe sol, solitară sau în grupuri, vara şi toamna, în păduri de foioase şi conifere, de obicei, în pământ mai umed.