150 de ani, Senatul României, Plic Prima Zi 2014 LP 2028FDC

150 de ani, Senatul României, Plic Prima Zi 2014 LP 2028FDC

Cu prilejul împlinirii unui secol şi jumãtate de când instituţia fundamentalã a României moderne, Senatul, s-a afirmat ca un forum autoritar de dezbatere parlamentarã, contribuind vizibil la menţinerea echilibrului între structurile politice, la apãrarea drepturilor şi libertãţilor democratice, la promovarea idealurilor naţionale.

Un moment istoric de referinţã pentru reorganizarea democraticã a structurilor politice şi administrative l-a constituit Unirea Principatelor Române din anul 1859. Într-o perioadã relativ scurtã (1855-1866) sub domnia lui Alexandru Ioan Cuza s-au pus în practicã ample reforme legislative şi instituţionale, adaptãri benefice ale normelor şi structurilor politice similare cu cele din ţãrile democratice europene.

La iniţiativa domnitorului Alexandru Ioan Cuza, în anul 1864, urmare a unui plebiscit (23-26 mai / 4-7 iunie), românii s-au pronunţat asupra unui document care prevedea instituirea unei noi Camere parlamentare, alãturi de Adunarea Deputaţilor. În cadrul acestui sistem bicameral, primul Senat al României a funcţionat ca un factor de echilibru între puterile statului.

Componenţa sa adãuga la aşa zişii membri de drept (capi ai bisericii şi şefi ai unor autoritãţi publice), membri numiţi de domnitor (reprezentanţi ai judeţelor şi înalţi funcţionari de stat).

Prima sesiune inauguralã a Senatului s-a desfãşurat la 6/18 decembrie 1864, lucrãrile ei încheindu-se practic la 20 martie / 1 aprilie 1865.

La conducerea Senatului s-a aflat mitropolitul primat Nifon, împreunã cu vicepreşedinţii, generalul Ioan Em. Florescu şi Constantin Hurmuzaki, înlocuit în scurt timp cu cel ales de senatori, Nicolae Docan.

Emanuel Bãdescu, prezenţã activã în cadrul Cabinetului de Stampe al Bibliotecii Academiei Române, prezintã în cartea “De toate din vechiul Bucureşti”, istoria primei clãdiri a Senatului României, folositã de Camera Legislativã, începând cu anul înfiinţãrii ei. “La prima şedinţã ce a avut loc în 6 decembrie 1864 în casa de pe Podul Beilicului (în prezent Calea Șerban Vodã), al cãrei parter a fost amenajat în formã de amfiteatru, au participat 73 de persoane, primii senatori din istoria României.”

Timbrul emisiunii, cu valorea nominalã de 1,00 lei reproduce emblema Senatului României şi respectiv, clãdirea Palatului Parlamentului, în care se aflã sediul actual al Senatului.

Pe timbrul din coliţa dantelatã, cu valoarea nominalã de 14,50 lei, emblema Senatului României este încadratã într-un dublu perfor, iar fundalul coliţei ilustreazã un fragment din Monitorul Oficial în care a fost reprodusã cuvântarea domnitorului Alexandru Ioan Cuza la deschiderea primei sesiuni a Senatului României, imaginea primului sigiliu al Senatului, cãrora li se alãturã vederea de ansamblu a Palatului Parlamentului. Stelele figurate pe fundalul manşetei coliţei fac trimitere cãtre Uniunea Europeanã, organism din care România face parte din ianuarie 2007.

Una din minicolile emisiunii, prezintã în viniete (tabsuri), alãturi de mãrcile poştale, imaginea reconstituitã a primului sediu al Senatului României şi aversul plus reversul monedei aniversare de 100 lei, realizate de Banca Naţionalã a României.