Cercetașii României, Plic Prima Zi 2023 LP 2414FDC

Cercetașii României, Plic Prima Zi 2023 LP 2414FDC

În tematica dedicată promovării educației tineretului din România, Romfilatelia introduce în circulație joi, 20 aprilie a.c., emisiunea de mărci poștale Cercetașii României, alcătuită din 2 mărci poștale cu valorile nominale de 2,90 Lei și 11 Lei și respectiv un plic prima zi și un set de cărți poștale maxime pentru iubitorii de maximafilie.

Cercetășia (o activitate organizată sub coordonarea și îndrumarea unei organizații a cercetașilor), are o cunoscută și evidențiată tradiție în România. Centenarul acestei activități a fost sărbătorit în țara noastră în anul 2013, amintind faptul că în vara anului 1913, câțiva elevi de la Liceul „Gheorghe Lazăr” din București au constituit primele patrule de cercetași, experimentând cercetășia în Munții Bucegi.

Oficial, Asociația „Cercetașii României” s-a înființat la data de 12 mai 1914. Beneficiind de sprijinul  nemijlocit al Regelui Carol I, al principilor Ferdinand și Carol, organizația cunoaște o dezvoltare vizibilă, reușind ca în anul 1916 să însumeze peste 9000 de cercetași grupați în 34 de legiuni și 56 de cohorte.

În Primul Razboi Mondial, cercetașii români s-au organizat în „Corpul cercetașilor de război”, acționând efectiv ca sanitari, brancardieri, curieri, telefoniști, factori poștali etc.

După încheierea ostilităților, la a doua Conferință Mondială a Cercetășiei, (Paris, 1922), România se înscrie ca membră fondatoare a Organizației Mondiale a Cercetășiei (WOSM).

Filatelia românească este prezentă în perioada interbelică pentru promovarea activității prin mai multe emisiuni filatelice, menționând aici: Expoziția Cercetășească (1931), cinci mărci poștale (tiraj: 200.000 serii) și Jamboreea Națională, Sibiu (1932), șase mărci poștale (tiraj: 47.412 serii). Cea mai recentă emisiune dedicată temei a fost realizată în anul 2017, sub titulatura A șasea Jamboree Națională a Cercetașilor Români, alcătuită din patru timbre. De remarcat că alături de imagini care prezintă activități concrete ale Cercetășiei, patru mărci poștale prezintă portrete ale Principelui Nicolae, Regelui Carol al II-lea și Principelui Mihai (viitorul Rege Mihai I) ca o recunoaștere a sprijinului și participării nemijlocite la viața organizației.

Asociația Cercetașilor din România a trecut prin mai multe reorganizări, sub denumirea de „Straja Țării” sau „Cercetășia României” și a fost desființată în anul 1940 odată cu abdicarea Regelui Carol al II-lea. Urmează instaurarea regimului comunist când activitățile specifice vârstei tinere au fost centralizate sub conducerea Organizației Pionierilor și Uniunii Tineretului Comunist.

Reînființată în 1990 Cercetășia românească primește în anul 1993 recunoașterea WOSM (Organizația Mondială a Mișcării Scout care numără peste 50.000.000 de membri din 216 țări și teritorii).

Ghidat de cele 10 Legi ale Cercetașului,  fiecare membru trebuie să aibă în vedere, între altele, iubirea de țară, ajutorarea semenilor, ocrotirea naturii și faunei, respectul pentru părinți și profesori, dorința de a învăța pentru sine și a învăța și pe alții, să aibă ca obiectiv permanent „cel puțin o faptă bună pe zi”.

De reținut că deviza cercetașilor români este GATA ORICÂND! (adaptarea motto-ului Be prepared al lui Sir Robert Baden-Powell, fondatorul Mișcării Cercetașilor).